Economia românească se îndreaptă spre un record istoric în materie de exporturi în 2019, în condițiile în care deficitul comercial rămâne însă unul accentuat. Construcția de automobile și piese auto, industria prelucrătoare, agricultura și software-ul sunt principale sectoare care vor asigura depășirea pragului de 70 de miliarde de euro.
Anul trecut, economia românească a exportat bunuri de peste 67,7 miliarde de euro, în creștere cu 81,3% față de 2010 (37,3 miliarde euro) și cu 8,1% peste nivelul din 2017. Importurile și-au continuat însă tendința de creștere din ultimii ani, avansând cu 9,6% față de anul precedent, la 82,8 miliarde de euro.
Exportul de bunuri și servicii a totalizat aproximativ 90 miliarde euro (cu 8% peste nivelul anului precedent), dar importul a însumat 96,7 miliarde euro.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Față de 2010, importurile României au crescut cu peste 90 de procente. Urmare a acestei situații, deficitul comercial al României a crescut cu 16,8% anul trecut (2,173 miliarde euro ) față de anul anterior, până la 15,1 miliarde de euro.
Estimările arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă în acest an de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condițiile în care importurile României sunt estimate la 90 miliarde euro.
Astfel, estimările privind evoluția exporturilor din acest an indică o creștere ceva mai temperată față de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 miliarde euro, arată o analiză a Moneycorp.
Sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford și producătorii de piese auto în prim-plan, are șansa de a asigura, în acest an, principalul vector de creștere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 mld.euro), în creștere cu aprox. 13% față de anul precedent. Exporturile de mașini și aparate, echipamente electrice, etc., au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creștere cu 9,1% față de anul precedent.
"Lansarea noilor modele de automobile și extinderea afacerilor producătorilor de piese și subansamble auto vor reprezenta, în orizontul 2019-2020, un factor semnificativ în evoluția exporturilor României’’, afirmă analiștii.
Industria prelucrătoare va contribui la recordul istoric din 2019 cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura și sectorul zootehnic cu alte peste 6%. Potrivit analizei, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creștere cu 2,1% față de anul precedent și cu peste 20% peste nivelul din 2010.
Exporturile de metale și produse din metale (fier,fontă, oțel), software-ul, carburanții, anvelopele, mobila, tutunul și alte produse finite din sectorul manufacturier se vor afla, de asemenea, în topul exporturilor în 2019.
În privința industriei software, potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS), piața locală de software și de servicii de IT va trece în acest an de 5,1 miliarde de euro, ajungând la un nivel aproape dublu față de 2013. Exporturile de software și servicii IT sunt așteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 miliarde euro, cu 1 miliard euro mai mult decât în 2017, în timp ce piața internă va avea o creștere nesemnificativă.
"Dincolo de accenturarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecințe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătățire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de mașini și echipamente de transport ajungând, spre exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor românești, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfășoară, în prezent, activități de export în România, în creștere cu 5,3% față de 2013. Cele mai multe activează în comerț (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) și agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.
Potrivit analizei, companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferența este chiar și mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare.
"Accesul diferențiat la piețele internaționale ține de relațiile de business, de reputația companiilor și de soliditatea financiară a acestora. Potențialul firmelor românești este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare și de suportul insuficient oferit de misiunile economice românești din străinătate. Totodata, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susține competitivitatea produselor românești pe plan internațional. Accentul pe inovație, calitate și servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivității ține și de predictibilitatea costurilor de fiananțare, inclusiv acoperirea riscului valutar. Este esențial ca firmele românești să folosească strategii de optimizare a costurilor’’, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiași companii.
Potrivit analizei, evoluția consumului intern va continua să influențeze apetitul companiilor pentru importuri mai ales în sectoare precum cel alimentar, auto, în comerțul cu mărfuri diverse etc.
Dinamica inflației, evoluția cursului valutar și a condițiilor de creditare vor reprezenta principalele provocări în acest sector.
"Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Grecia – care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, țara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 miliarde euro, în creștere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanță pozitivă, în timp ce Bulgaria și-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluție influențată mai ales de îmbunătățirea trade-ului la nivel intracomunitar. Un exemplu pozitiv îl reprezintă și Polonia, care și-a redus semnificativ deficitul comercial, cu 500 milioane euro, luând măsuri eficiente pentru echilibrarea balanței dintre importuri și exporturi’’, afirmă experții.
Exporturile României își au drept țintă preponderentă țările din Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor către UE28 a crescut anul trecut cu 9,5% comparativ cu 2017, și a ajuns la o pondere de 76,7% în total exporturi.
Principala destinație o reprezintă Germania, unde ajung peste 23% din exporturile românești. Nemții au cumpărat, în 2018, bunuri produse în România de 15,5 miliarde de euro, în creștere cu 8,4% față de 2017 și cu peste 110% față de 2013.
Un alt partener comercial principal al României este Italia, unde firmele românești au exportat anul trecut de 7,7 miliarde de euro, în creștere cu 35% față de 2013. În topul destinațiilor de export ale României urmează Franța, care a cumpărat produse românești de 4,8 miliarde de euro, Ungaria (3,3 mld.euro), Marea Britanie (2,8 mld.euro) și Bulgaria (2,2 mld.euro). Top 10 destinații de export ale României este completat de Polonia (2,1 mld.euro), Spania (2 mld.euro), Cehia (2 mld.euro) și Turcia (1.98 mld.euro).
În ceea ce privește importurile, Germania asigură peste 20% din volum, cu afaceri de 16,9 miliarde de euro, urmată de Italia (7,7 miliarde euro), Ungaria (5,6 miliarde euro), Polonia (4,6 miliarde euro), China (4,4 miliarde euro), Franța (4,2 miliarde euro), Turcia (3,6 miliarde euro), Olanda (3,2 miliarde euro), Federația Rusă (3,1 miliarde euro) și Austria (2,7 miliarde euro).
China, de unde vin multe dintre mărfurile vândute în România, se situează abia pe locul 5, cu afaceri de 4,4 miliarde euro, în creștere cu 12% față de anul precedent, și cu mai mult de 50% față de 2013.
,,Potențialul de export al României este unul semnificativ. Dincolo de relațiile comerciale în creștere cu țările din UE, statisticile indică un avans semnificativ și în afacerile cu țări precum Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Sri Lanka, Egipt, Liban sau Nigeria unde volumul exporturilor, raportat la anul 2013, s-a dublat, iar în unele cazuri chiar a crescut de 3-4 ori față de anii anteriori. Chiar și în relația cu SUA stăm mai bine decât acum 6 ani, în 2018 fiind raportate afaceri de aproape 1 miliard euro. De la mașini, combustibili, produse chimice, zootehnice (animale vii) și agricole (grâu în special), relațiile comerciale cu țările din afara UE au depășit nivelul de 15 miliarde de euro în 2018’’, arată analiza.
Numărul mare de TIR-uri care tranzitează șoselele României se datorează volumului mare de mărfuri gestionat de transportul auto. 75,1% din exporturile firmelor românești și 74,1% din importuri sunt asigurate pe baza transportului rutier.
Potrivit statisticii, volumul de mărfuri transportat auto la export a crescut cu peste 40% față de 2013, la 47 miliarde de euro, iar în privința importurilor a avansat cu 37,6%, la 56 miliarde de euro.
Pe cale maritimă, firmele românești au exportat în 2017 de 9,8 miliarde euro (-8,8%), și au importat de 10,5 miliarde euro (+25,2%). Pe calea ferată, România a exportat de 2 miliarde euro, în scădere cu 14,6% față de 2013, și a importat de 1,95 miliarde euro, în creștere cu 27,8%. Transportul de mărfuri pe Dunăre a crescut, la export, cu 60% (605 milioane euro) și cu 37,7% la importuri (398 milioane euro).
,,Potențialul de creștere al comerțului exterior al României este influențat în mod semnificativ de starea precară a infrastructurii. Lipsa autostrăzilor, care generează costuri suplimentare de transport firmelor din România față de cele din alte țări din regiune, deprecierea rețelei de cale ferată și absența/degradarea facilităților de gestionare a mărfurilor reprezintă principalele provocări. La acestea se adaugă degradarea sectorului navigabil al Dunării și absența investițiilor în extinderea zonelor de transport fluvial’’, afirmă experții.
România se află pe locul 29 din 43 din Europa în privința numărului de kilometri de autostradă. Anul trecut, erau dați în folosință numai 763 de kilometri, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naționale, în condițiile în care țări precum Polonia sau Croația au de două ori mai mult, conform datelor Eurostat. La polul opus se afla Spania, cu 15.500 kilometri de autostrada, și Germania, cu peste 13.000 kilometri.
Pe calea ferată, potrivit unui raport al World Economic Forum, România se află pe locul 24 în topul eficienței transportului, cu un scor negativ de 3.06 puncte. Bulgaria este două locuri mai sus, cu 3.32, Polonia este pe locul 18, cu un scor de 3,96 puncte iar Cehia pe 8, cu 4,73 puncte, în clasamentul condus de Olanda, Finlanda și Germania.
"Transportul rutier, chiar și cu provocările legate de infrastructură, a ajuns să reprezinte principalul vector de gestiune al comerțului exterior. Pentru ca economia să crească sustenabil, este nevoie însă de extinderea semnificativă a rutelor de transport, de la cele feroviare, la cele navigabile și aeriene’’, afirmă experții.
Dincolo de extinderea relațiilor comerciale cu partenerii străini și de necesara optimizare a infrastructurii de transport, evoluția comerțului internațional ține și de modul în care companiile își gestionează bugetele.
‘’Operațiunile de import generează costuri financiare adiționale semnificative, pe lângă cele de bază precum bunurile și transportul lor. Schimburile valutare, fluctuațiile majore din piață, comisioanele pentru plățile internaționale sau lipsa unei strategii de hedging poate costa scump o companie. Optimizarea acestora trebuie să fie în prim-plan. Exportatorii și importatorii au nevoie de soluții integrate pentru acoperirea riscului valutar’’ afirmă Claudiu Ghebaru, expert în cadrul Moneycorp.
"În ultimii 8 ani, leul s-a depreciat cu 10% față de euro, iar în 2019, avem deja încă un minus de 3%. Un instrument financiar de tip contract forward încheiat la începutul anului, cu decontare la 3 luni, ar fi acoperit în întregime această depreciere și ar fi limitat pierderile cauzate de volatilitatea din piață la ~1.25% în medie (1.4% pe euro și 0.95% pe dolar)’’, afirmă analiștii.
Un alt exemplu îl reprezintă comisioanele bancare plătite de importatori. ,,La 83 de miliarde de euro importuri, comisioanele au ajuns, probabil, la 48 milioane de euro, estimând aici doar comisionul la plată și excluzând alte costuri, precum cele generate de intermedierea interbancară, comisioanele de urgență, eliberare swift-uri, etc. În 8 ani, costurile se ridică la minimum 350 milioane de euro. Astfel de costuri puteau fi reduse semnificativ prin contractarea unor servicii specializate’’, spun experții.
Economia românească are potențialul de a depăși granița de 100 de miliarde de euro în materie de exporturi în următorii 5-7 ani. Sectorul automotive, agricultura, industria prelucrătoare și IT&C sunt văzute de companie drept principalii ambasadori ai brandului ,,Made in Romania”.
"Dacă în domenii precum industria auto, agricultură și sectorul de prelucrare, dinamica este condiționată de dezvoltarea infrastructurii de transport și asigurarea forței de muncă calificată – probleme tot mai stringente, industria de software, sectorul inovației în general, oferă cel mai ridicat potențial, având în vedere calitatea factorului uman și raportul preț-calitate excelent oferit de companiile românești. Anii următori vor aduce, cu siguranță, noi exemple de unicorni, precum UiPath, în domenii de înaltă tehnologie, asociate cu inteligența artificială și robotizarea’’, arată analiza.
