ING și BCR au revizuit în scădere estimările privind creșterea economică în 2024, pe fondul datelor dezamăgitoare din trimestrul al doilea. Chiar dacă consumul a crescut susținut, acesta s-a dus în mare măsură pe importuri. Creșterea României a fost abia a 15-a cea mai mare din UE.
Statistica a confirmat datele privind creșterea economică mult sub așteptări din trimestrul al doilea: produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% față de trimestrul 1, cu 0,8% față de trimestrul 2 din 2023 și cu 0,7% în primul semestru.
Consumul gospodăriilor a adăugat 4,7 puncte procentuale la creșterea economică de 0,8%, investițiile au adăugat 1,4 pp.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
„Cu toate acestea, datele arată că cea mai mare parte a creșterii consumului a venit pe fondul unei cereri mai mari de importuri, cuplată cu o cerere slabă pentru experții români. Aceasta a fost grija noastră principală când am văzut cifrele semnal și a fost singura explicație logică pentru datele dezamăgitoare”, arată Vlad Ioniță, analist la BCR.
Exportul net de bunuri și servicii a tras în jos creșterea economică cu 4,4 puncte procentuale, în condițiile în care importurile au avut o contribuție negativă de 3 pp și exporturile de 1,4 pp, pe fondul unei cereri externe slabe.
Variația stocurilor a redus de asemenea creșterea PIB cu 1,2 puncte procentuale.
„Este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală laxă generează un stimul care se răspândește în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există, de asemenea, un boom rapid al investițiilor, constând din mai multe proiecte la scară largă cu termene limită strânse, acest lucru se manifestă și în cazul importurilor mai mari, deoarece oferta locală nu poate face față cererii”, explică economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Salariile au crescut cu 12,5% în iunie față de iunie 2023, cu o creștere de circa 20% pentru salariile bugetarilor. În același timp, deficitul fiscal a depășit 4% din PIB la șapte luni, fiind mult peste cel de 2,4% din aceeași perioadă din 2023, deși anul acesta ar fi trebuit să scadă.
„Mai mult, faptul că aproape toate câștigurile din balanța comercială de anul trecut au fost pierdute ca urmare a răspunsului puternic al consumatorilor la creșterile lor salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România mai au mult de parcurs până se pot îmbunătăți. Supraevaluarea leului, într-adevăr utilă în lupta împotriva inflației, cântărește și în situația comerțului”, arată economiștii ING.
UniCredit estima recent că leul s-a apreciat în termeni reali cu circa 15% față de euro în ultimii patru ani, pe fondul diferențialului de inflație, în condițiile în care cursul nominal a rămas sub 5 lei/euro. Acest lucru înseamnă o pierdere de competitivitate pentru exportatori, care trebuie să compenseze cu alte măsuri pentru a-și menține cotele de piață. În același timp, importurile de bunuri și servicii au devenit relativ mai ieftine decât în situația în care leul s-ar fi depreciat pentru a menține echilibrul real al cursului.
La șase luni, deficitul din comerțul cu bunuri ajunsese la 15 miliarde de euro, față de 13,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023. Excedentul din comerțul cu servicii s-a redus de la 7,2 miliarde de euro la 6,1 miliarde de euro. În total contul curent a înregistrat un deficit de 12,2 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 6 luni din 2023.
„Privind în perspectivă, exporturile nete ar trebui să fie punctul central principal pentru creșterea PIB-ului în acest an. Consumul este într-o formă bună, susținut de o creștere puternică a salariilor nominale, o inflație mai scăzută și un grad ridicat de ocupare a forței de muncă. Dar asta pare a fi atât o binecuvântare, cât și un blestem pentru creștere, deoarece majoritatea bunurilor care sunt cumpărate provin din import”, arată Vlad Ioniță.
Nici de pe frontul cererii externe nu vin vești bune. Creșterea din zona euro a fost de doar 0,2% în trimestrul 2 și de 0,6% anual. Economia Germaniei a scăzut comparativ cu primul trimestru și a stagnat în termeni anuali – producția industriei nemțești s-a redus cu 2,4% în iulie față de iunie și cu 5% anual.
„Exporturile sunt, de asemenea, într-o formă destul de proastă, deoarece cererea externă rămâne nefavorabilă, în special privind zona euro, și mai precis Germania, care este cel mai important partener comercial. Fără o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește exporturile, creșterea României în acest an ar putea dezamăgi. Aceasta este mai degrabă o problemă structurală a economiei românești”, adaugă Vlad Ioniță.
A doua revizuire în jos de la ING, în mai puțin de o lună
În aceste condiții, BCR taie prognoza de creștere pentru acest an de la 2,6% la 1,9%, dar o menține pe cea de 3,4% pentru anul următor, care depinde însă mult de felul în care se va face consolidarea fiscală în 2025.
ING Bank reduce de la 2% la 1,3% prognoza de creștere economică, după ce la jumătatea lunii august o redusese de la 2,8% la 2%, după publicarea datelor semnal.
„Nu vedem loc pentru îmbunătățiri structurale majore nici în disiparea cererii interne puternice prin importuri, nici în cererea externă mai mare din partea partenerilor cheie”, arată Tătaru și Posea.
Pe de altă parte, ING crede că sunt șanse mai mari ca BNR să taie în continuare dobânda cheie în ultima pătrime a anului, după ce a venit deja cu două reduceri de la 7% la 6,5%, însă avertizează că banca centrală trebuie să fie prudentă, având în vedere creșterea puternică a creditului.
„Pe partea ofertei, structura a fost destul de slabă”, adaugă Ioniță. Contribuția globală la creșterea de +0,8% a/a a PIB-ului în T2 a comerțului și a serviciilor a fost zero, majoritatea componentelor având contribuții aproape de zero. Agricultura a adăugat +0,3 pp, iar construcțiile +0,2 pp. Industria continuă să influențeze negativ creșterea PIB-ului cu o contribuție de -0,1 pp.
România a avut abia a 15-a cea mai mare rată de creștere din cel 28 de țări UE, dintre care 26 au publicat datele, la egalitate cu Slovenia.
Malta (+4,2%), Polonia (+4%), Cipru (+3,7%), Croația (+3%), Spania (+2,9%), Danemarca (+2,5%), Bulgaria (+2,1%) și Slovacia (+2,1%) au avut cele mai mari creșteri anuale. În acest eșalon se așteptau analiștii la începutul anului să fie și România.
Prognoza oficială de creștere a României, realizată în aprilie, este de 3,4% pentru acest an.
