Banca Națională a României a explicat, într-un comunicat, motivele deciziei de menținere a ratei dobânzii de politică monetară, în condițiile în care mare parte din analiști, chestionați de Reuters, anticipau o majorare cu 0,25 pp.
“Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creștere la 4,72%, ușor sub nivelul prognozat. Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar și de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum și de creșterea prețului combustibililor”, arată BNR.
Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie și 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.
Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie și 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017.
Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform așteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creșterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populației, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creșterea economică a beneficiat de o susținere cvasigenerală (servicii, industrie, construcții, impozite nete).
Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7%, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creștere a exportului net, care a avut ca implicații inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.
Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creștere a salariului net real, mai mkenționează banca centrală.
Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creșterii ușoare a cotațiilor relevante ale pieței monetare și al relativei stabilități a cursului de schimb al leului.
Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menținut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să și mărească ponderea în creditul total, până la 62,9% la sfârșitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6% în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6%) s-a situat sub ritmul anual de creștere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.
Potrivit BNR, incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg și din conduita politicii fiscale și condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluția economiei și a inflației în zona euro și, implicit, conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an; totodată, a decis menținerea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile prezervării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluția reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2018, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
