Astfel, va avea nu doar cea mai slabă creștere din regiune, dar riscă și intrarea în recesiune, în cazul în care traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz va fi sever perturbat în continuare.
Economia României este pe cale să înregistreze cel de-al treilea an la rând de creștere anemică. Doar că 2026 s-ar putea să fie cel mai slab, în condițiile în care războiul declanșat de SUA și Israel prin atacul asupra Iranului afectează deja economia mondială, pe canalul prețurilor mărfurilor.
„Nu există nicio îndoială că oprirea acțiunilor militare și redeschiderea Strâmtorii Ormuz au fost vești bune. Prețurile petrolului și gazelor au scăzut vertiginos după anunțul armistițiului. În pofida scăderilor semnificative ca reacție la veste, prețurile petrolului, apropiate de 90-100 USD pe baril, rămân extrem de inflaționiste.
Totuși, armistițiul s-a dovedit fragil, iar Strâmtoarea Ormuz a fost închisă din nou la scurt timp. În plus, eșecul SUA și Iranului de a ajunge la un acord de pace în weekend va afecta evoluțiile pieței”, arată un raport Erste.
Erste estimează o creștere economică cu 0,3-0,4 puncte procentuale mai mică în zona euro, ceea ce va afecta și regiunea Europei Centrale și de Est.
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, care leagă țările Golfului Persic de Marea Arabiei și este una dintre cele mai importante rute comerciale ale lumii, este blocat aproape total de mai bine de o lună și jumătate – navele se confruntă cu amenințarea că vor fi lovite dacă trec fără acordul Iranului.
„Având în vedere fragilitatea situației, credem că revenirea la fluxurile normale de aprovizionare cu energie nu va fi imediată. Va dura ceva timp până când prețurile mărfurilor vor reveni la nivelurile de dinainte de război”, notează Erste.
Pe ansamblul Europei Centrale și de Est, Erste a revizuit creșterea economică în acest an de la 2,7% la 2,4%.
În majoritatea țărilor din ECE, revizuirile variază între 0,2 și 0,3 puncte procentuale, inclusiv pentru 2027.
Creșterea economică a României este însă mai sever revizuită descendent, de la 1% la 0,3% pentru 2026, în timp ce estimarea pentru 2027 coboară de la 3% la 2,5%.
„România a fost cea mai expusă încetinirii ciclice (indiferent de război), deoarece pachetul de consolidare fiscală afectează activitatea economică”, notează Erste.
În acest scenariu de bază al Erste, România ar urma să înregistreze de departe cea mai mică creștere a PIB din regiune, fiind urmată de Slovacia (1%) și Ungaria (1,4%), în timp ce în țări precum Croația și Cehia creșterea ar urma să atingă 2,4-2,5%, iar în Polonia este estimată la 3,8%.
Amintim că BCR (parte din grupul Erste) a redus și în februarie prognoza de creștere a PIB, de la 2,1% la 1%, pe fondul datelor slabe aferente trimestrului al patrulea din 2025. Astfel, în două luni, din creșterea relativ robustă nu a mai rămas aproape nimic.
Există însă și un scenariu alternativ al Erste, în care conflictul escaladează sau prețurile materiilor prime rămân ridicate mai multă vreme, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz.
În acest scenariu advers, România ar urma să înregistreze o contracție economică de circa -0,8% în 2026, în timp ce economia Slovaciei ar urma să stagneze, iar creșterea Ungariei ar scădea la circa 0,3%. Dinamica din Polonia, Croația, Cehia s-ar reduce la 1,8-2%. Pentru 2027, tot în scenariul advers, creșterea economică a României ar urma să fie de 1,5%, ușor mai ridicată față de media țărilor din regiune.
Vânzările cu amănuntul au rămas în teritoriu negativ ca dinamică anuală în România în februarie (-6,2%), în condițiile în care dinamica salarială reală este tot negativă (-5,5%, ianuarie). De asemenea, încrederea consumatorilor este aproape de minimele istorice.
În industrie, producția este de asemenea în scădere.
Recent, UniCredit a redus estimarea de creștere economică pentru acest an de la 1,5% la 1%.
Inflație mai mare
Inflația a accelerat în martie la 9,9%, de la 9,3%, pe fondul scumpirilor substanțiale ale carburanților. Dinamica era anticipată de analiști. BCR a majorat prognoza de inflație pentru acest an de la 4,6% la 5,1%, ca urmare a impactului prețurilor mai mare ale combustibililor. Inflația ar urma să scadă ca rată anuală din vară, pe fondul unui efect de bază puternic generat de ieșirea din calculul statistic al creșterii facturilor la energie de anul trecut, precum și din majorarea taxelor pe consum (TVA și accize).
Doar în România este văzută posibilitatea tăierii ratei cheie, dar nu înainte de noiembrie și doar cu 0,25 pp, în timp ce băncile centrale din regiune ar urma să fie ținute pe loc de inflația mai ridicată.
Inflația medie în regiunea Europei Centrale și de Est este așteptată să crească cu 0,6 puncte procentuale la 3,8% pe an, de la 3,2% anterior.
În scenariul advers, inflația ar urma să crească semnificativ. Inflația medie este estimată să ajungă la aproape 10% în România, față de 7,7% anterior, iar în majoritatea țărilor din regiune să urce la 5-6%, față de 2-4% în scenariul curent.
În cazul manifestării scenariului advers, băncile centrale ar putea trece la înăsprirea politicii monetare.
