Consiliului federal elvețian a decis activarea clauzei de salvgardare aplicabilă cetățenilor români și bulgari, informează MAE, precizând că secretarul de stat George Ciamba a avut o discuție telefonică cu secretarul de stat Pascale Baerswyl, în cadrul căreia oficialul român a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană și a arătat că aceasta este în disonanță cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piața locală a muncii.
Potrivit sursei citate, secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederației Elvețiene, Pascale Baerswyl, în cadrul căreia a fost comunicată decizia Consiliului federal elvețian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetățenilor români și bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveția privind Libera Circulație a Persoanelor, scrie News.ro.
Această măsură are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoită în anul 2018 și are ca termen limită de aplicare 31 mai 2019.
Măsura adoptată vizează exclusiv eliberarea de noi permise de ședere de tip „B” (durată de ședere între 1 și 5 ani), nerestricționând eliberarea de permise de tip „L” (durată de ședere sub un an) sau de tip „C” (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip „B” deja eliberate.
Partea elvețiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveția în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE și în 2013 pentru celelalte state membre UE.
Totodată, a rezultat că, potrivit datelor comunicate de către autoritățile elvețiene, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de ședere de tip „B” pentru cetățenii români și bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1.024 de permise, se arată în comunicatul MAE.
Potrivit datelor MAE, comunitatea română din Elveția este estimată la circa 20.000 de persoane. Recensământul din 2000 plasează limba română pe poziția 27, din cele 50 de limbi care sunt înregistrate în Elveția ca având cel puțin 600 de vorbitori.
Cea mai mare parte a comunității românești este localizată în partea francofonă (Geneva, Lausanne, Fribourg, Neuchatel), în zonele industrializate din partea germanofonă, în cantonul Ticino și în orașele bilingve Basel și Berna.
Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip „B” în ultimul an și este în disonanță cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată - o are pe piața locală a muncii.
Partea română consideră că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă și non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor, subliniază MAE.
Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală și va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistența consulară necesară cetățenilor români aflați pe teritoriul Confederației Elvețiene.
Conform Acordului din 1999 dintre Confederația Elvețiană și Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor (ALCP), extins la România și Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetățenilor români și bulgari pe piața muncii elvețiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. Perioada de menținere a restricțiilor pe piața muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, data de la care Elveția a liberalizat circulația lucrătorilor români și bulgari. Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români și bulgari depășește cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elvețian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an și poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.
