Evoluția economiei a surprins pozitiv analiștii, care se așteptau la o contracție în primul trimestru din acest an comparativ cu trimestrul 4 din 2019. Produsul intern brut a avansat, în schimb, cu 0,3%, evoluție pe care analiștii o pun pe seama cheltuielilor “uriașe” ale statului, care a înregistrat un deficit bugetar record în primul trimestru. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei sunt așteptate să se vadă cel mai acut în trimestrul 2, deși România va evita cel mai probabil o recesiune tehnică.
Economia României a crescut cu 2,4% față de primul trimestru din 2019, față de o prognoză mediană de 1,9% a economiștilor chestionați de Bloomberg. Evoluția vine în condițiile în care PIB a crescut cu 0,3% față de trimestrul 4 din 2019, deși economiștii așteptau o contracție pe fondul datelor foarte proaste din luna martie din aproape toate sectoarele de activitate.
“Bănuim că principala distorsiune în prognoză a rămas creșterea deficitului bugetar care a afectat consumul public. Chiar și pentru trimestrul 4, dar în special pentru primul trimestru, un element dificil de estimat a fost impactul cheltuielilor bugetare uriașe, care a început în decembrie anul trecut și a continuat până în 2020”, notează Valentin Tătaru, economist al ING Bank România.
Deficitul bugetar a ajuns la 1,7% din produsul intern brut în primul trimestru din acest an, cel mai ridicat nivel din istorie. Execuția bugetară a fost afectată de pandemie în luna martie, dar arăta deja rău din februarie. Pentru finele anului deficitul este estimat de guvern la aproape 7% din PIB.
“Ne așteptăm ca consumul public să fi rămas principalul motor de creștere în primul trimestru”, adaugă Tătaru.
Autoritățile au declarat starea de urgență pe fondul pandemiei COVID-19 la jumătatea lunii martie și au luat măsuri de restrângere a circulației persoanelor și activității economice în servicii.
“Considerăm că economia internă va resimți șocul pandemiei cel mai puternic în trimestrul II, însă atragem atenția cu privire la faptul că este în creștere probabilitatea evitării unei recesiuni (două trimestre la rând cu scădere trimestru/trimestru)”, scrie Andrei Rădulescu, economistul-șef al Băncii Transilvania.
BCR, care aștepta o contracție a PIB de 0,9 în primul trimestru, se așteaptă la o contracție de două cifre în trimestru 2 și o revenire tot de două cifre în trimestrul 3.
“Cifrele pentru trimestrul 2 vor fi cel mai probabil mult mai slabe în condițiile în care activitatea economică a fost puternic afectată în aprilie, dar mai și iunie vor aduce o recuperare graduală”, notează Dorina Ilașco, analist BCR.
Comerțul retail s-a menținut pe o dinamică ridicată în primul trimestru, și construcțiile și-au menținut dinamica anuală foarte ridicată de aproape o treime. Pe de altă parte, producția industrială a continuat să scadă accelerat și datele pe toate fronturile s-au înrăutățit în martie.
“În pofida surprizei pozitive de astăzi, restul datelor pe care le-am primit până acum nu ne-a făcut mai optimiști în ceea ce privește perspectivele de creștere din acest an: începând cu luna martie, exporturile și importurile s-au contractat, avansurile salariale au încetinit și s-ar putea transforma în scăderi, vânzările cu amănuntul se contractă și producția industrială a scăzut. Așa-numita redeschidere a economiei se întâmplă foarte treptat, distanța socială strictă rămâne în vigoare, cu unele restricții asupra mobilității în afara orașelor. Acest lucru va menține probabil moralul consumatorului deprimat o perioadă”, adaugă Tătaru.
Datele privind încrederea în economie arată un minim al ultimelor aproape trei decenii în aprilie, cu așteptările cele mai scăzute în industrie, servicii și comerț.
Economia europeană a înregistrat cea mai adâncă scădere economică din istorie în primul trimestru din 2020, de 3,8% față de trimestrul 4 din 2019. Nu toate țările au fost afectate în aceeași măsură, însă. Unde restricțiile luate de autorități pe fondul pandemiei au fost mai dure, scăderea economiei a fost mai amplă: -5% în Franța, Italia și Spania, față de circa -2% în Germania și Olanda, unde situația a fost mai relaxată, în timp ce economia Finlandei a crescut cu 0,1%, remarcă Bert Colijn, economist ING responsabil cu zona euro.
“Cea mai mare scădere trimestrială a producției înregistrată va fi urmată de o scădere și mai în T2, dar recuperarea pare să fi început deja, deoarece restricțiile sunt treptat ridicate. Aceasta este o recesiune pe steroizi”, scrie Colijn.
România este puternic influențată de evoluția economică la nivel continental, având în vedere că UE este principala piață de export și principala sursă a investițiilor străine directe.
ING și-a actualizat prognoza de creștere cu integrarea datelor de astăzi, dar cu menținerea așteptărilor privind trimestrele următoare, astfel că se așteaptă la o contracție a PIB de 5,5% în 2020, față de 6,6% în așteptarea anterioară.
BCR nu modifică încă estimarea de contracție de 4,7% în acest an și așteaptă detaliile de la Statistică ce vor fi disponibile în iunie.
Banca Transilvania se așteaptă ca economia internă să inițieze un nou ciclu în perioada imediat următoare și prognozează o creștere a PIB cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în intervalul 2020-2022, pe fondul decelerării cererii interne și a ameliorării exportului net.
Guvernul se bazează pe o contracție economică de doar 1,9% în acest an. Fondul Monetar Internațional estimează o scădere de 5%, în timp ce Comisia Europeană vede o scădere de 6%.
Analiștii atrag atenția că evoluția din anul următor este dependentă nu doar de mediul extern, dar și de politicile economice în contextul electoral, în condițiile în care ratingul suveran al României este sub perspectiva retrogradării la categoria junk din cauza situației fiscale.
