Curtea Supremă a decis că Legea privind situațiile de urgență la nivel internațional - International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) - nu permite președintelui SUA să introducă tarife pe scară largă cu motivația combaterii deficitelor comerciale persistente și că Trump avea nevoie de autorizare parlamentară în demersul său.
„Aceasta este prima dată când Curtea Supremă a limitat efectiv puterile lui Trump, ceea ce – cel puțin în opinia mea – este o afirmație fermă care merge dincolo de comerț”, arată o analiză a ING Bank semnată de Carsten Brzeski, șeful direcției Macro și de Julian Geib, economist junior al direcției Comerț global.
Decizia se aplică doar taxelor vamale implementate prin IEEPA, care anul trecut au adus vistieriei federale circa 133 de miliarde de dolari. Curtea nu a lămurit și ce se va întâmpla cu sumele încasate deja de guvern, fiind necesare alte litigii deschise de importatori în curțile inferioare – unde deja peste 1.000 de firme au început procedurile legale, notează economiștii ING Bank.
„Decizia Curții Supreme subliniază o dezbatere mai amplă privind utilizarea puterii executive în politica economică. După cum au arătat zilele recente, nu doar în domeniul comerțului și al tarifelor. IEEPA nu a fost niciodată destinată să fie utilizată pentru a implementa tarife generale, ci a fost concepută pentru a acorda președintelui autoritate specifică de a răspunde situațiilor de urgență. Menținerea tarifelor impuse de Trump ar fi schimbat echilibrul puterii de la Congres la președinte, sporindu-i și mai mult puterea executivă. Decizia reafirmă, în cele din urmă, controalele și echilibrul constituțional pentru a preveni excesul de autoritate prezidențială”, arată economiștii ING Bank.
Pleacă tarife, vin tarife
Chiar dacă tarifele IEEPA, pe care s-a bazat „Ziua Liberării” din aprilie 2025, sunt acum ilegale, acestea vor fi înlocuite probabil de alte tarife, avertizează ING Bank.
„Europa nu ar trebui să se înșele, această hotărâre nu va aduce o ușurare”, notează analiștii ING.
„Președintele SUA nu ar fi el însuși dacă nu ar fi identificat deja alternative care i-ar permite să perceapă tarifele în cazul unei hotărâri negative”, scrie Maurice Jiszda, economist senior pentru SUA la Erste Bank.
Setul de instrumente al administrației SUA include tarife în temeiul Secțiunii 301 (practici comerciale neloiale), Secțiunii 232 (securitate națională), Secțiunii 122 (probleme legate de balanța de plăți) și Secțiunii 338 (discriminarea exporturilor americane), notează ING Bank.
Dintre acestea, utilizarea prevederilor Secțiunii 122 este cea mai rapidă, dar cu un nivel maxim al tarifelor de 15% și cu o limită în timp ce 150 de zile până este nevoie de permisiunea Congresului pentru extindere. ING notează că aceste prevederi nu au fost niciodată invocate.
În opinia Erste, cele mai importante două fundamente pentru introducerea de noi tarife ar fi probabil Secțiunea 301 din Legea Comerțului și Secțiunea 232 din Legea Expansiunii Comerțului.
„Secțiunea 301 ar aborda politicile sau măsurile comerciale neloiale care restricționează comerțul exterior al SUA. Această secțiune a fost deja invocată în timpul primului mandat al lui Trump și ar servi la impunerea de măsuri (tarife) specifice împotriva anumitor țări”, notează Erste.
Prevederile se pot însă aplica după o anchetă care durează minimum 9 luni – iar în cazul Braziliei aceasta a fost deja declanșată, după cum notează ING Bank.
Potrivit Secțiunii 232, Trump poate lua măsuri dacă importurile amenință securitatea națională, cum ar fi lanțurile valorice critice sau industria internă de apărare, adaugă analistul Erste.
ING mai notează și că prevederile secțiunii 232 necesită de asemenea un timp îndelungat până la aplicare, dar deja s-au început investigații în ceea ce privește oțelul, aluminiul, cuprul, autovehiculele și componentele auto.
Prevederile capitolelor de lege 301 și 232 ar putea fi utilizate pentru țintirea unor sectoare europene importante, cum sunt: farma, industria chimică, industria auto.
„Autoritatea legală poate fi diferită, dar impactul economic ar putea fi identic sau chiar mai rău”, cred economiștii ING.
De asemenea, mai există și Secțiunea 338, care datează din Legea Tarifară din 1930, din timpul Marii Depresiuni. Aceasta permite tarife vamale de până la 50% în cazul unei presupuse discriminări a exporturilor americane.
„Nu este testată în dreptul comercial modern, îi lipsesc garanțiile procedurale și ar invita contestații legale imediate. Dar se află în setul de instrumente dacă administrația dorește să semnaleze o agresivitate maximă”, adaugă ING.
Adoptarea noilor tarife ar avea nevoie de timp, arată analiza Erste. „Totuși, credem că guvernul SUA ar putea găsi modalitățile prin care să continue să încaseze tarife într-o manieră similară”.
„Curtea Supremă a decis asupra limitelor constituționale, nu asupra politicii comerciale. Agenda tarifară a lui Trump supraviețuiește cu noi fundamente juridice și o perioadă de tranziție complicată. Companiile se confruntă cu luni de incertitudine cu privire la rambursări care s-ar putea să nu se materializeze niciodată pe deplin, tarife de înlocuire care probabil vor restabili ratele anterioare și sectoarele vizate în runda a doua. Schela a fost dărâmată, dar clădirea rămâne în construcție. Indiferent de cum se arată în decizia de astăzi, tarifele sunt aici pentru a rămâne”, cred economiștii ING Bank.
O taxă pe consumatorii și afacerile americane
Potrivit Erste, taxa medie pe importuri a crescut anul trecut de la 2,6% la 13%, cu un vârf de 16% între aprilie și mai, când „tarifele reciproce” aplicate Chinei au fost urcate pentru o scurtă perioadă la 100%.
Rata medie efectivă a tarifelor este mai mică cu mai bine de 3 puncte procentuale decât cea nominală, ca urmare a numeroaselor scutiri și a adaptării lanțurilor globale, astfel că produsele cu tarifele cele mai mari sunt mai puțin căutate în SUA, arată Erste, pe baza unui studiu al New York Federal Reserve Bank.
În timp ce ponderea Chinei în importurile SUA a scăzut anul trecut de la 15% la 10%, ponderile Canadei, Japoniei și Coreei de Sud au scăzut ușor, cea a Mexicului a rămas stabilă, iar cea a Vietnamului a înregistrat o creștere substanțială.
„Datele pentru UE par încurajatoare, deoarece volumul importurilor SUA din UE a crescut de fapt ușor. Acesta este un semn clar al rezistenței economice a economiei UE la tarifele americane”, arată Erste.
Circa 90% din impactul economic al tarifelor introduse în 2025 a fost suportat de companiile și consumatorii americani, arată studiul citat, iar 10% de companiile exportatoare în SUA.
Tendința este totuși în scădere față de tarifele din 2018, din primul mandat a lui Trump, când impactul a fost de 100%. De asemenea, impactul este în scădere față de ianuarie-august, când atingea 94%, apoi 92% în septembrie-octombrie și 86% în noiembrie-decembrie.
„În orice caz, este foarte departe de scopul anunțat de reducere masivă a prețurilor și absorbția costurilor de către exportatori”, arată analistul Erste.
