Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la începutul acestei săptămâni, dar sub așteptările pieței, astfel că rămâne cu cea mai redusă rată din rândul țărilor comparabile din regiune. Economistul șef al ING Bank avertizează că un eventual eșec de a ține sub control așteptările privind inflația va duce la ratarea țintei și anul următor, adică pentru al treilea an la rând.
BNR a crescut cu 0,25 puncte procentuale, la 2%, rata dobânzii de politică monetară și a majorat de la 0,75 de puncte procentuale la 1 punct ecartul între dobânzile facilităților permanente. Piața anticipa, cu o opinie strânsă, că rata cheie va crește cu 0,5 puncte procentuale.
La fel ca la ședința din noiembrie, BNR a venit cu o “abordare graduală”, care o plasează însă într-o zonă de pasivitate față de celelalte bănci centrale din regiunea Europei Centrale și de Est. Băncile din Polonia, Ungaria și Cehia s-au dus cu dobânzile până aproape de zero la începutul pandemiei, dar în ultimele luni au venit cu ele rapid în sus și au depășit nivelurile de dinainte de criză. Astfel că BNR a ajuns să aibă cea mai mică dobândă, urmată de Banca Poloniei, la 2,25%.
”Acest lucru este nesustenabil în viziunea noastră, având în vedere deficitele gemene substanțiale și perspectivele ca acestea să rămână ridicate pentru cel puțin încă câțiva ani”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Banca olandeză mizase pe o creștere cu 0,5 puncte a ratei cheie, la fel cum făcuse și Erste. România are cel mai adânc deficit de cont curent din regiune – estimat la 6,5% din produsul intern brut anul trecut – și un deficit bugetar care este programat la aproape 6% în acest an – deficitul este peste limita de 3% deja de trei ani și va rămâne peste încă doi.
Inflația, la fel ca în restul ECE, este cu mult peste țintă precum și peste estimările de la începutul anului trecut, și a ajuns la 7,8% în noiembrie.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, remarcă tonul de ”turturea” din comunicatul BNR de luni, în care este scoasă în față decelerarea creșterii economice și o piață a muncii încă nerecuperată după impactul pandemiei.
Majorarea ratei din această săptămână este a treia consecutivă cu câte 0,25 puncte procentuale. La ședința din noiembrie a căzut la vot propunerea ca ratele să crească cu 0,5 pp, fiind invocat argumentul tradiției de tabăra câștigătoare. Că BNR nu se grăbește să crească prea abrupt dobânzile este vizibil și din comportamentul de luna trecută în ceea ce privește lichiditatea – băncile au fost finanțate prin operațiuni repo, deși finanțarea prin Lombard ar fi asigurat o creștere mai amplă a ratelor pe termen scurt.
”Marele risc cu această manieră de normalizare foarte graduală este, în opinia noastră, acela că inflația va rămâne înrădăcinată. Vedem un risc material ca inflația să stea peste limita de sus de 3,5% a țintei până în 2024”, arată Tătaru.
O astfel de evoluție ar însemna trei ani consecutivi cu ținta de inflație ratată de către BNR. Prognoza băncii centrale arată că inflația ar trebui să reintre în țintă din a doua parte a lui 2023, după ce va încheia 2022 la 5,9%.
Banca centrală se așteaptă ca, pe termen scurt, inflația să fie chiar mai ridicată decât anticipa în noiembrie, pe fondul creșterii mai puternice a prețurilor la energie electrică și gaze, dar și a scumpirii alimentelor procesate - ultiam prognoză arată un vârf de 8,6% în primăvară, după ce expiră facilitățile de stat la plata facturilor.
Creșterea în continuare a ratei cheie este dată ca sigură de analiști. Erste vede dobânda la 3% până la jumătatea anului, în timp e estimarea ING este că aceasta va ajunge la 3,5%, dar spre sfârșitul celui de-al treilea trimestru.
