Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de mâine. Doar că, pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.
Consensul analiștilor este că BNR va reduce rata cheie cu 0,25 puncte procentual de la 7% la 6,75% în ședința de mâine, prima mișcare după ianuarie 2023 și prima reducere de după ianuarie 2021. Dar părerile sunt destul de împărțite, deși în urmă cu o lună-două mai toți analiștii erau de acord că din luna mai scad dobânzile BNR. Ce s-a schimbat?
ING Bank arată că lucrurile s-au complicat atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În afară, Rezerva Federală a SUA este așteptată să taie dobânzile mai târziu decât se estima. Mai aproape, Banca Centrală Europeană ar urma să taie în iunie și apoi să mai aștepte, în timp ce pentru Banca Națională a Poloniei, care rămâne o influență pentru BNR, dobânzile ar urma să fie menținute în restul anului. Peste acestea vine și scumpirea petrolului.
Dar cele mai importante argumente ale ING, care acum se așteaptă la menținerea ratei cheie, vin din evoluțiile din plan intern și țin de fiscalitate, creșterea salariilor și a consumului.
„Presiunile inflaționiste rămân, și banca centrală vrea să le gestioneze fără să compromită progresul de până acum. Așa cum spunea guvernatorul Mugur Isărescu, cea mai proastă situație este aceea în care banca centrală începe să taie dobânzile pentru ca apoi să fie forțată să le crească”, arată economiștii ING Valentin Tătaru, Ștefan Posea și Frantisek Taborsky.
BCR arată, de asemenea, că presiunile inflaționiste sunt persistente. Deși inflația de bază a scăzut de la 8,4% la finele lui 2023, la 7,1% în martie, aceasta evoluție se datorează doar scăderii prețurilor alimentelor procesate, în timp ce prețurile la servicii și produse nealimentare au rămas aproape nemișcate. „Aceasta este o nouă dovadă a spiralei salarii-prețuri”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Cu toate acestea, BCR crede că BNR se va ține de itinerariul anunțat în februarie, așa-numitul forward-guidance, și va reduce rata cheie la 6,75%, cu o șansă de 30% să rămână on hold.
Deficitul bugetar crește în loc să scadă și strică socotelile cu dobânzile
„O piață tensionată a forței de muncă, creșterea puternică a salariilor reale determinată de creșterile salariale din sectorul public, care ar putea fi stimulate în continuare de creșterea salariului minim, și creșterea programată a pensiilor publice în septembrie ar trebui să alimenteze presiunile inflaționiste din partea cererii. Politica fiscală rămâne principala incertitudine adversă a perspectivelor inflației. Prin urmare, ne așteptăm ca BNR să devină dependentă de date, cu flexibilitate de a reacționa printr-un management mai strict al lichidității, dacă este necesar”, arată economistul șef al BCR.
ING menționează că deficitul fiscal a crescut la peste 2% din PIB în primul trimestru (și chiar 3,3% în aprilie, potrivit datelor Profit.ro), față de o țintă de 5% pe tot anul, care aproape sigur va fi depășită – ING estimează că acesta va ajunge la 6% la finele acestui an. Derapajul fiscal pare mai degrabă o decizie a guvernului de a menține cheltuielile ridicate în acest an, mai arată banca olandeză, deși România se află în procedura de deficit excesiv.
„Între tip, totuși, suntem uimiți de relativa clemență pe care a arătat-o Comisia Europeană până acum față de performanța bugetară a României”, arată economiștii ING.
Consumul e în creștere, cu un avans al vânzărilor cu amănuntul cu 5,5% în primul trimestru din acest an, în condițiile în care salariile au rămas pe o creștere de două cifre (14,2% nominal și 6,5% real în februarie față de anul anterior). ING estimează că mai e loc de creștere a consumului în acest an, ceea ce va alimenta creșterea presiunilor inflaționiste din partea cererii.
O problemă pe care o menționează ING și a fost și în vizorul băncii centrale este legată de creșterea prețurilor serviciilor, care continuă neabătută.
„Este încă la un nivel de două cifre și presiunile prețurilor rămân destul de răspândite pe categorii. În plus, inflația non-alimentară s-a amplificat semnificativ pe parcursul primului trimestru, cu consumul privat cu mult mai puternic decât se preconiza și cu prețul petrolului reacționând la tensiunile geopolitice”, arată ING.
Cu consumul în revenire, și creditele de consum sunt în creștere, mai arată ING, în condițiile în care salariile au crescut, dobânzile la aceste împrumuturi s-au redus, inclusiv în contextul excedentului de lichiditate, chiar dacă nu sunt încă la un nivel relativ ridicat.
„Acesta este încă un motiv pentru care nu vom vedea o tăieri de dobânzi curând. Reacția rapidă și pozitivă a consumatorilor pur și simplu e improbabil să le aducă decidenților confortul necesar pentru a relaxa prea mult condițiile financiare”, mai arată economiștii ING, care estimează că orice ar face BNR la ședința de luni, până la finele anului dobânzile nu vor scădea cu mai mult de 0,5 puncte procentuale. Pe termen mediu, dobânda ar urma să scadă la 5,5% până la finele lui 2025.
În ceea ce privește consumul și încrederea consumatorilor, cele mai recente sondaje arată o revenire puternică a optimismului consumatorilor, la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Vin alegerile! Motiv de tăieri electorale de dobânzi?!
UniCredit Bank se așteaptă în continuare ca BNR să reducă dobânda la 6,75%, principalul argument este acela că guvernatorul Isărescu a indicat că banca centrală va reduce rata cheie după ce va vedea două luni de scădere a inflației, ceea ce s-a și întâmplat în februarie și martie, când inflația a coborât la 7,2%, respectiv 6,6%, de la 7,4% în ianuarie.
Aminitim că România este singura țară din grupul celor patru din regiune unde inflația nu s-a întors în ținta băncii centrale. Inflația a fost în martie de 2% pe an în Polonia și Cehia și de 3,6% în Ungaria. Scăderea inflației în cele trei țări a venit pe fondul unui puternic efect de bază la începutul acestui an.
UniCredit estimează că inflația din România a continuat să scadă până la 6,1% în aprilie, în timp ce BCR vede o scădere la 6%, pe fondul prețurilor mai mici la gaze. Datele oficiale vor fi publicate marți, dar BNR ar urma să primească estimări de la Statistică înainte, mai arată UniCredit.
Alt argument al băncii italiene este acela că BNR nu va face decât să prindă în ratele oficiale relaxarea monetară care a fost făcută deja prin excesul mare de lichiditate din piața interbancară, ceea ce a dus la scăderea ROBOR la 3 luni până aproape de 6%, rata facilității de depozit, situată cu 1 punct procentual sub rata cheie.
Un al treilea argument ține mai puțin de politica monetară și mai mult de politica mare: vin alegerile! Anul acesta sunt patru rânduri în România, care debutează cu europarlamentarele și localele, în 9 iunie. După ședința BNR din mai, următoarea este în 5 iulie.
„Este ultima ședință înainte de alegeri. Consiliul de Administrație al BNR va fi (re)ales în următoarele săptămâni, și o tăiere a ratei cheie va ajuta guvernul să promoveze mesajul că revin la normal condițiile economice. Premierul Marcel Ciolacu și-a anunțat deja susținerea pentru realegerea lui Isărescu”, arată Dan Bucșa, economistul șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.
Și ING crede că politica e un motiv pentru care BNR ar fi înclinată să reducă dobânzile.
„Ședința din 13 mai este ultima înainte ca ciclul electoral să înceapă în mod oficial. Deși nu este un motiv în sine pentru a tăia dobânzile, următoarea ședință oferă o oportunitate pentru a lua o decizie relevantă de politici într-un mediu politic relativ calm”, arată economiștii ING.
Mandatul actualei conduceri a BNR expiră în octombrie. Noua conducere va fi aleasă de Parlamentul existent, dominat de coaliția PSD-PNL.
UniCredit vede patru tăieri de dobândă în acest an și altele anul viitor, dar doar dacă guvernul vine cu o înăsprire a condițiilor fiscale care să fie axată puternic pe creșterea taxelor. Inflația ar urma să crească de la 5,4% în acest an la 6% în următorul an, dacă guvernul va majora taxele.
ING se așteaptă de asemenea la un nou pachet fiscal – a se citi creșterea taxelor – după acest an, pe care îl vede cu potențial inflaționist.
„Deși este greu de spus cu exactitate ce mix de politici vor alege oficialii, este clar că unele presiuni inflaționiste ar putea apărea și de acolo. Un factor important de luat în considerare este că noul pachet probabil va prinde economia într-o fază de accelerare. Este probabil ca acest lucru să alimenteze presiunea inflaționistă mai mult decât să afecteze creșterea”, arată ING.
BCR vede rata cheie la 5,75% la finele anului.
