Proiectul de buget pentru 2017, bazat pe o creștere economică de 5,2% și pe un avans major al veniturilor bugetare, este extrem de ambițios și optimist, în condițiile în care nicio instituție financiară nu a estimat un asemenea nivel al avansului, mediul politic și economic european au multe semne de întrebare pentru acest an, iar Guvernul va trebui să fie în acest an mult mai eficient decât cel anterior în atragerea de fonduri europene și în implementarea proiectelor, spun economiștii consultați de News.ro.
Guvernul condus de Sorin Grindeanu a prezentat luni un proiect de buget pentru acest an bazat pe o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,2% față de 2015, până la 815,195 miliarde lei (181,1 miliarde euro). În plus, Executivul estimează un avans de 13,9% al veniturilor bugetare, până la 254,7 miliarde lei (56,6 miliarde euro). Guvernul prevede un deficit estimat de 2,96% din PIB pe cash și de 2,99% în sistem european.
Acest buget este unul foarte ambițios, în acord cu programul de guvernare anunțat, consideră secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
”În actualul context european și mondial, după un an în care economia a crescut cu circa 4,6%, nu știu dacă vom putea depăși performanța anului trecut. Dacă ne-am apuca de muncă foarte serios, ar exista șanse, mai ales pe zona de fonduri europene”, a declarat Pârvan.
Un capitol cheie în obținerea acestei performanțe îl reprezintă atragerea de fonduri europene, la care actualul Guvern va trebui să fie mult mai eficient decât cel anterior, atrag atenția economiștii. Creșterile semnificative anunțate la bugetele unor ministere se bazează masiv pe acest instrument la care România a avut mari restanțe în ultimii ani.
Un exemplu în acest sens este Ministerul Transporturilor, care are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creștere cu 60,3% față de nivelul preliminat pentru 2016. Însă, nivelul fondurilor depinde de absorția de bani europeni, în condițiile în care pentru proiecte cu finanțare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult față de anul trecut. Dacă Executivul va reuși să atragă aceste fonduri, consideră Pârvan, lucrările din infrastructură vor atrage după ele și alte investiții, o reacție în lanț care va multiplica efectele pozitive pentru dezvoltarea economiei.
”Nu banii sunt problema, ci modul în care sunt implementate proiectele. De asemenea, este de văzut cine va implementa aceste proiecte”, a declarat Pârvan.
Economistul Dragoș Cabat crede că Guvernul va respecta ținta de deficit de maximum 3% din PIB prin posibile tăieri masive ale bugetelor de investiții și prin rectificări negative, dar avertizează că anul 2017 nu este unul potrivit pentru estimări prea optimiste pentru că există prea multe semne de întrebare.
”Acest an se anunță unul cu multe semne de întrebare, cu un mediu economic și politic instabil. Vor fi alegeri în Italia și Germania, plus că va trebui să vedem care va fi efectul alegerii lui Donald Trump în SUA. Nu e un an în care să te avânți cu promisiuni prea optimiste”, a declarat Cabat.
Analiștii economici și politici au avertizat în mai multe rânduri asupra pericolului reprezentat de un curent politic naționalist, cu accente izolaționiste, care ar putea prinde contur în Europa anului 2017. Potrivit acestora, dacă în țări cheie precum Franța și Italia ar veni la putere partide cu o retorică anti-europeană, modul în care este construită Uniunea Europeană (UE) ar putea avea serios de suferit. În acest context, creșterea masivă a aportului pe care industria românească îl are la PIB, în proiectul de buget, nu ar fi una tocmai realistă.
”Vedem aproape o dublare a aportului industriei într-un context în care prinde avânt un curent izolaționist. Putem discuta dacă va exista un nivel mult mai ridicat al comenzilor primite de către fabricile românești”, a declarat Pârvan.
În plus, în Statele Unite, președintele Donald Trump a semnat luni un ordin executiv pentru a retrage țara din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), semnat împreună cu alte 12 state, inclusiv Japonia, Malaysia, Singapore, Australia, Mexic și Canada. Miliardarul republican își respectă promisiunea din campania electorală, atunci când a susținut că va retrage națiunea din acordul comercial catalogat drept un dezastru pentru SUA.
Premierul ungar Viktor Orban declarat recent că apreciază poziția noului președinte american, potrivit căreia toate țările au dreptul să-și pună propriile interese pe primul plan.
Venirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea determina Europa să ia o decizie referitoare la viitorul său, după ce criticile aduse de acesta înainte de inaugurarea de vineri au atras angajamente de unitate și sprijin pentru relansarea Uniunii Europene, potrivit unui comentariu publicat recent de Bloomberg.
Trump a afirmat că UE este un vehicul al dominației Germaniei, într-un interviu publicat în două publicații europene, pe 15 ianuarie, adăugând că alte țări europene vor urma exemplul Marii Britanii, de a ieși din UE. Noul președinte american a mai spus că NATO, garantul sprijinului militar american pentru Europa, este o organizație depășită, curtând în același timp Rusia.
