Tensiunile geopolitice pot deveni un mare impediment pentru investiții, riscul fiind încă dificil de cuantificat deoarece nu sunt oficial definite prioritățile noii administrații din SUA, este una dintre principalele temeri ale Guvernului român pentru acest an. Creșterea prețurilor la energie, afectând bugetele familiilor, este un alt risc, în timp ce nerespectarea MTO este o certitudine din cauza noului Cod Fiscal și a Programului de guvernare.
''Tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la nivele ridicate și pot deveni un mare impediment pentru investiții, comparativ cu așteptările. Acest risc este încă dificil de cuantificat cu exactitate, întrucât încă nu sunt oficial definite prioritățile și direcțiile de acțiune ale noii administrații din SUA, până acum fiind exprimate doar opinii ale principalilor viitori decidenți de politică externă a SUA. Mai mult decât atât, menținerea în continuare a intensității atacurilor teroriste asupra unor țări membre ale UE (Franța, Belgia, Germania) dar și în Turcia, cel mai important partener comercial al României din afara UE, amplifică tensiunile geo-politice deja existente. În aceste condiții, aversiunea la risc a mediului de afaceri poate atinge cote ridicate periclitând un spectru larg al activității economice. Însă toate aceste amenințări la adresa climatului de stabilitate din cadrul nucleului vest-european pot reprezenta o oportunitate pentru România în sensul îndreptării atenției investitorilor către un spațiu ce prezintă un grad de securitate sporit și un cadru fiscal îmbunătățit și predictibil. România poate atrage fluxuri semnificative de capital oferind mediului de afaceri un climat propice desfășurării operațiunilor economice'', sunt calculele Guvernului.
De asemenea, este luat în calcul că, dacă nu se vor manifesta modificări politice majore la nivel UE (de exemplu legate de tratarea fluxurilor migraționiste), evoluțiile ar putea pune piedici creșterii economice. Percepția publică asupra numărului tot mai mare de refugiați poate avea un impact negativ asupra încrederii economice, de unde ar rezulta un impuls mai redus asupra consumului privat. O suspendare mai amplă a Schengen-ului și măsurile ce pun în pericol rezultatele de pe piața internă pot avea un impact potențial negativ asupra creșterii economice.
CITEȘTE ȘI VIDEO Cât de „revoluționară” va fi Administrația Trump Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne, iar predominante sunt riscurile pozitive.
Principalul risc pozitiv este reprezentat de un efect mai mare de antrenare în economie al măsurilor din programul de guvernare, atât cele care se adresează firmelor (reducerea poverii fiscale), cât și celor care vizează veniturile populației (majorarea salariului minim, a punctului de pensie, etc).
Riscul negativ este dat de posibilitatea creșterii dobânzii de politică monetară a BNR, în cazul în care Banca Centrală Europeană ar înăspri politica monetară actuală care asigură un grad ridicat de lichiditate în zona euro sau ar apărea presiuni inflaționiste suplimentare. Efectele negative s-ar vedea pe de o parte în evoluția creditării, iar pe de altă parte în puterea de cumpărare a populației si în profitabilitatea firmelor.
Riscurile interne asociate evoluției inflației sunt date de apariția unor condiții meteorologice nefavorabile, cu efect asupra prețurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali. Totodată, evenimentele internaționale, care amplifică tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflației peste nivelul prognozat.
În același timp, Guvernul nu a uitat că, pentru 2017, conform estimărilor FMI, este de așteptat ca prețul petrolului să înregistreze un nivel mediu anual de 51,2$/baril, în creștere cu 19,5% față de anul anterior. O creștere mai rapidă decât se preconizează a prețurilor la energie ar afecta bugetele gospodăriilor și companiilor.
CITEȘTE ȘI Cadou de sărbători pentru apropiații lui Putin: o antologie cu cele mai memorabile citate ale liderului de la Kremlin Este asumată o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din P.I.B., în anul 2018 la 2,97% din P.I.B., urmând să înregistreze o traiectorie descendentă abia începând cu anul 2019, respectiv 2020. Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce, în opinia Guvernului, în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB.
Motivul principal pentru care este înregistrată îl constituie relaxarea fiscală începută în perioada 2015-2016 (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuată prin măsurile adoptate recent (eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei, lege privind eliminarea a 102 taxe) care produc efecte începând cu anul 2017, precum și prin măsurile prevăzute de Programul de guvernare 2017-2020.
"Medium-Term Budgetary Objective" - MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte, referitor la nivelul deficitului structural și prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăși pragul de 3% din PIB nici în condiții de contracție economică.
Deficitul structural este calculat în funcție de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung și care nu pot fi modificate rapid, în funcție de ciclul economic), precum și în funcție de diferențialul între PIB realizat sau estimat și creșterea economică potențială (optimă), care nu creează derapaje. România avea ca țintă încă din 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.
