Economia României a crescut anul trecut cu doar +0,9%, de patru ori mai puțin decât prognoza pe care a fost inițial făcut bugetul statului și în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice. Cu excepția anului de debut al pandemiei (2020), este cea mai slabă evoluție a economiei românești din ultimii 12 ani.
Institutul Național de Statistică a calculat o creștere economică reală (din care a fost eliminată influența creșterii prețurilor) de doar +0,9% pentru întregul an 2024, față de 2023, arată BiziDay.
INSSE arată că, în ultimul trimestru din 2024, economia a crescut cu +0,7% față de același trimestru din 2023, și cu +0,8% (ajustat) față de lunile de vară (august-septembrie). Acest lucru a ajutat la menținerea unei creșteri anemice, de sub 1% raportat la anul anterior, în condițiile în care, în a doua jumătate a anului 2024 inflația a reînceput să crească, ceea ce a erodat din creșterea economică (creșterea PIB se corectează cu inflația).
Tot anul trecut, guvernul a anticipat în mod greșit o creștere a PIB de +3,4% (de patru ori mai mare decât cea reală) și a angajat chetuieli publice (inclusiv creșteri de salarii de 25% în sistemul bugetar) finanțate din credite care au urcat deficitul public la un nivel record, de 8,3% din PIB. De altfel, creșterile de salarii din sistemul public sunt calculate și contribuie ca fiind valoare adăugată la PIB.
Cu excepția anului 2020, când perioada de stare de urgență și oprire completă a activității a adus o scădere anuală a PIB de -3,7%, 2024 este cel mai slab an, din punct de vedere al creșterii economice, din 2012, când România înregistra o creștere de doar +0,6% (ca urmare a unei crize politice profunde).
