În contextul în care Guvernul se pregătește să adopte un proiect de lege care va obliga Fiscul să consilieze companiile pentru a preveni o serie de neregularități în propria activitate, un alt proiect de lege, susținut, de asemenea, de Executiv ar putea obliga Curtea de Conturi să nu se rezume doar la controlul modului de cheltuire a fondurilor publice, ci să și îndrume autoritățile publice pentru a nu încălca legea.
Legislația actuală prevede că rolul Curții de Conturi este de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, iar funcția de control a Curții este realizată prin proceduri de audit public extern, în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.
Un proiect de lege, care are susținerea reprezentanților tuturor partidelor și va intra în dezbatere parlamentară în perioada următoare, prevede însă că funcția de control a Curții de Conturi “presupune și desfășurarea de activități de îndrumare și consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii și a procedurilor privind formarea, administrarea și utilizarea fondurilor publice”.
Potrivit argumentelor prezentate în nota de fundamentare a proiectului, Curtea de Conturi ar trebui să desfășoare activității de prevenire a neregulilor la autorități publice centrale și locale, companii naționale și regii unde statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari majoritari, la organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, precum și la orice persoane care beneficiază de garanții guvernamentale, subvenții sau administreaza fonduri publice.
“În numeroase cazuri, neregulile semnalate la astfel de entități nu au la bază intenții de fraudare a resurselor publice, ci sunt cauzate de complexitatea și ambiguitățile legislației și procedurilor care reglementează domeniile supuse controlului Curții de Conturi”, susțin autorii proiectului.
Ei propun, prin urmare, ca toate aceste instituții și companii publice să aibă dreptul să solicite o opinie atunci când întâmpină greutăți în interpretarea unui text legal, dar chiar și la întocmirea unor situații ori gestionării bugetelor sau în orice altă situație care ar putea face obiectul unui control al personalului Curții de Conturi.
Astfel, în termen de 30 de zile de la primirea unei solicitări dre acest gen, Curtea va trbuie să emită o “opinie”, adică “răspunsul Curții de Conturi la solicitarea de îndrumare și consiliere metodologică transmisă în formă scrisă de entitățile auditate, având ca scop prevenirea abaterilor de la regularitate și legalitate”.
Proiectul de lege prevede, însă, că, în cazul unui audit, entitatea auditată poate formula contestație scrisă și motivată în termen de 10 zile de la primirea opiniei, iar o instanță judecătorească specializată se va pronunță asupra contestației în termen de 10 zile de la data înregistrării acesteia, menținând ori anulând în tot sau în parte opinia Curții de Conturi.
Opinia precum și hotărârile instantei, după caz, vor fi publicate pe site-ul Curții de Conturi și vor fi obligatorii.
Inițiativa legislativă introduce și noi responsabilități cu privire la corpul de auditori al Curții de Conturi, în condițiile în care legea atuală prevede doar că răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condițiile și procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curții de Conturi.
Proiectul prevede, ca urmare, că încălcarea de către auditorii publici externi, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu sau depășirea mandatului lor în exercitarea atributiilor, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, contravențională, civilă sau penală.
Orice instituție auditată, care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act emis de Curtea de Conturi în urma acțiunii de audit, se va putea adresa instanței judecătorești, solicitând anularea raportului de audit.
În cazul în care actul emis este anulat în tot sau în parte ca fiind neîntemeiat sau nelegal, Curtea de Conturi va răspunde pentru prejudiciile cauzate entității auditate și, la rândul său, se va putea îndrepta pentru recuperarea prejudiciilor împotriva auditorului public extern care se face vinovat de greșeli în exercitarea atribuțiilor legale sau de depășirea mandatului în ceea ce privește constatarea neregulilor.
O propunere legislativă ce aceleași prevderi fusese înregistrată, în octombrie anul trecut la Parlament, dar a fost clasată ca urmare a imposibilității inițierii procedurii legislative. Guvernul Grindeanu a transmis, însă, înainte de clasare, parlamentarilor că susține inițitativa legislativă.
