Cheltuielile României cu apărarea au crescut ușor anul trecut, până la 2,65 miliarde dolari, de la 2,58 miliarde dolari în 2015, însă ponderea acestora în produsul intern brut a scăzut de la 1,45% la 1,41%, potrivit raportului anual al NATO. La nivelul Europei, membrii Alianței au alocat o porțiune mai mare din PIB pentru prima oară în ultimii șapte ani, dar sunt încă departe de pragul de 2% din PIB țintit de NATO și cerut insistent de noul președinte american, Donald Trump.
Trump a criticat în repetate rânduri atitudinea partenerilor europeni cu privire la cheltuielile militare, sugerând chiar că SUA nu vor interveni în cazul unui conflict dacă aceștia nu majorează fondurile alocate.
Marea Britanie, Polonia, Grecia și Estonia sunt singurele patru state din Europa care au atins anul trecut ținta de 2% din PIB pentru apărare, se arată în raport.
CITEȘTE ȘI Ultimatum acordat de SUA aliaților nord-atlantici. Secretarul general NATO oferă România drept exemplu pozitiv, pentru alocarea a 2% din PIB apărăriiÎn total, cheltuielile europenilor cu apărarea au urcat la 1,47% din PIB, de la 1,44% din PIB în 2015, prima creștere începând cu anul 2009.
Ultima dată când aliații europeni au alocat împreună 2% din PIB pentru apărare a fost în 2000, potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care s-a arătat încurajat de faptul că România intenționează să atingă acest prag în 2017, iar Letonia și Lituania îi vor călca anul viitor pe urme.
De partea cealaltă a Atlanticului, Statele Unite ale Americii și-au majorat anul trecut cheltuielile la 3,61% din PIB, de la 3,58% din PIB în 2015. Alocările Canadei au crescut de la 0,98% din PIB la 1,02% din PIB.