Deficitul de forță de muncă din turism este la 150.000 de oameni în acest moment, a declarat luni Dragoș Anastasiu, președintele Grupului Eurolines, care menționează că soluția pentru promovarea României este parteneriatul public-privat.
"Legea Turismului nu aduce soluții. Promovarea României este o chestiune pe care 17 asociații de profil din România au prezentat-o atât Guvernului cât și Parlamentului, nu doar o dată, ci de zeci de ori, de sute de ori, și prin documente, și verbal. Cheia, din punctul nostru de vedere, este parteneriatul public-privat", a declarat luni președintele Eurolines, Dragoș Anastasiu, în cadrul unei conferințe organizată luni la sediul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), scrie News.ro.
Acesta precizează că dacă vom lăsa promovarea României la Ministerul Turismului "probabil vom avea același succes ca în ultimii 30 de ani, că nu schimbăm nimic".
"Legea Turismului, deși ne-o dorim, deși poate să aibă o semnificație, în forma actuală nu are, eu personal îmi doresc foarte mult ca în Parlament să se aducă modificările necesare", a afirmat omul de afaceri.
Anastasiu subliniază că deficitul de forță de muncă se manifestă la nivelul întregii economiei, iar soluția ar fi implementarea unor strategii și măsuri guvernamentale și nicidecum "importul" de muncitori străini.
"Este un deficit de personal nu numai la nivelul turismului românesc, ci la nivelul întregului mediu de afaceri, care se poate acoperi printr-o serie de măsuri, printr-o strategie națională. A completa doar cu oameni din Nepal, Vietnam sau din alte țări nu este suficient, este un piramidon de care avem nevoie ca să nu ne doară capul până mâine dimineață, dar nu ne rezolvă boala fundamental", a susținut Anastasiu.
El propune fie repatrierea celor plecați în afară, fie stoparea "exodului" din România sau introducerea învățământului dual la facultate.
La rândul lor, reprezentanții CNIPMMR spun că Legea Turismului, în forma în care a trecut prin guvern, nu aduce nicio soluție relevantă pentru viitorul turismului românesc.
Proiectul este dezbătut de peste 14 ani.
"Multe state europene nu au o lege a turismului, iar ea în România nu ar fi necesară decât dacă ar rezolva niste probleme grave cu care se confruntă domeniul și ar emana o viziune și o strategie coerentă pentru următorii 20 de ani", a declarat luni președintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Acesta consideră că problemele grave în prezent sunt legate de promovare, forța de muncă și educație/ pregătire profesională, debirocratizare/ simplificare.
"Legea nu vine pe aceste teme cu o viziune sau o strategie, nici măcar cu soluții punctuale coerente", spune reprezentantul CNIPMMR.
O altă necesitate a unei legi ar fi să pună în același loc toate reglementările domeniului, spune Florin Jianu, care adaugă că, deși autoritățile asta și-au propus, legea trecută de guvern nu rezolvă nici măcar această problemă.
"Legea Turismului în forma în care a trecut prin guvern nu aduce nicio soluție relevantă pentru viitorul turismului românesc, iar mediului de afaceri nu-i rămâne decât dorința și speranța că aceasta să fie modificată substanțial în parlament", mai spune el.
Acesta subliniază că tema care "doare cel mai mult" este legată de promovarea destinației turistice numită România.
"17 asociații profesionale și patronale din România au prezentat atât guvernului cât și parlamentului un document prin care critică soluția aleasă în această lege cu privire la Organizațiile de Management al Destinațiilor și au propus o soluție funcțională în ceea ce privește parteneriatul public-privat atât la nivel local, dar și la nivel regional (județean) și mai ales național. Toate acestea după modele existente în UE. Din păcate, legea actuală a ales să ignore aceste propuneri și a statuat un mod de lucru în parteneriat doar la nivel local, iar acest mod de lucru este inpropriu și nefuncțional. Este inutil să mai menționăm că la baza actualei legi nu a existat un studiu de impact iar dialogul cu mediul de afaceri, care într-adevăr a existat, a fost făcut doar pentru a bifa o activitate dar nicidecum pentru a prelua propunerile de substanță venite din industrie", concluzionează reprezentantul CNIPMMR.
