Reformele României ar trebui să vizeze, în timp, reducerea sarcinilor fiscale asupra veniturilor angajaților cu salarii mici, iar pe termen lung ar putea fi posibil să reducă ratele contribuțiilor sociale ale angajaților. În schimb, pentru cei cu venituri mai mari, ratele ar trebui majorate. Este astfel indicat să înceapă să planifice o tranziție treptată la impozitarea salarială progresivă, este o recomandare transmisă de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (O.C.D.E), la care România se pregătește să adere.
Este recomandată și schimbarea sistemului de impozitare a proprietăților, prin raportarea taxelor la valoarea de piață a unei proprietăți.
Contribuțiile sociale ridicate descurajează lucrătorii cu salarii mici să se angajeze formal într-o țară cu o economie gri mare și evaziune fiscală răspândită, iar concesiile fiscale care beneficiază lucrătorii din IT, construcții și agricultură îngustează și mai mult baza impozitului pe venit, este arătat.
România aplică un impozit redus de 10% la veniturile din salarii, dar contribuțiile angajaților cu asigurările de sănătate (10%) și pensiile (25%), sunt mai mari decât în majoritatea țărilor OECD, fapt care reduce semnificativ venitul net al muncitorilor cu calificări scăzute.
Reformele ar trebui să vizeze reducerea sarcinilor fiscale pe veniturile angajaților cu salarii mici în timp. Introducerea unui credit fiscal pentru venituri obținute din muncă (EITC) ar putea încuraja o mai puternică atașare la piața formală a muncii de către muncitorii cu calificări scăzute. (..) România ar trebui să înceapă să planifice o tranziție graduală către impozitarea progresivă a salariilor, care ar completa reformele de transferuri menite să reducă inegalitatea veniturilor”, se arată în studiul OECD.
Experții OECD susțin că ar exista posibilitatea de a lărgi baza impozitului pe venit pentru a ajuta la compensarea viitoarei reduceri a taxării salariilor mici.
„Prioritatea principală ar trebui să fie eliminarea beneficiilor fiscale distorsionate sectorial. Angajații din construcții (10% din forța de muncă ocupată), IT (3%) și agricultură (11%) sunt scutiți de la impozitul pe veniturile personale și o parte din contribuțiile sociale obligatorii (n.a contribuția la Pilonul II de pensii este opțională)”, se menționează în studiul OECD.
Experții mai scriu că estimările Ministerului Finanțelor sugerează că venituri în valoare de 9,2 miliarde de lei (2% din încasările fiscale) s-au pierdut din cauza unor astfel de facilități fiscale în 2023.
Pe de altă parte, experții OECD consideră că „eliminarea acestor privilegii fiscale distorsionante ar putea determina întoarcerea unor muncitori și firme în economia informală - în special în construcții și agricultură”, dar că modernizarea administrației fiscale ar putea atenua astfel de riscuri în viitor.
Documentul a fost lansat în prezența premierului Ciolacu, care a arătat, în discurs, că guvernanți își iau angajamentul față de implementarea cu seriozitate a recomandărilor OCDE, astfel âncât 2026 să fie și anul aderării la organizație.
DOCUMENTUL POATE FI VĂZUT AICI
Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.
OCDE a aprobat recent primul Aviz Formal, ca urmare a evaluării României.
În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a adoptat decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state - Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru), iar odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare.
Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării și evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creșterii economice sustenabile și stabilității sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deținând peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.
