Depozitele pe termene de până în doi ani au scăzut, în martie, cu 0,2% față de februarie, consolidând la -2,7% declinul înregistrat în ultimele 12 luni, față de martie 2015. Românii mai aveau depozitate la termen în bănci, la finele primultui trimestru, aproape 134,7 miliarde de lei, sumă mai mică cu peste 10 miliarde de lei decât totalul numerarului în circulație și al depozitelor “la vedere” (overnight).
Depozitele la termen au fost depășite de numerar și depozite overnight (componente ale masei monetare în sens restrâns – M1) încă din luna noiembrie a anului trecut, iar de atunci decalajul nu a mai putut fi recuperat, chiar dacă au mai existat luni, cum a fost martie 2016, în care plasamentele la termen s-au subțiat mai puțin decât cele la vedere.
La finele lunii martie, numerarul în circulație în afara sistemului bancar ajunsese la 46,5 miliarde de lei, cu 14,4% mai mult decât în martie 2015, dar după o scădere lunară de 0,9%. Față de februarie 2016, și depozitele overnight s-au diminuat cu 2,2%, la 99,4 miliarde de lei, însă creșterea comparativ cu martie 2015 a rămas uriașă - +30,7%, potrivit datelor provizorii anunțate de BNR.
În aceste condiții, masa monetară în sens restrâns (M1) a consemnat o creștere de 25% față de martie 2015, după o scădere lunară de 1,8%, ajungând la aproape 149 miliarde de lei.
Masa monetară în sens larg (M3), care include atât numerarul în circulație, depozitele overnight, depozitele la termen, cât și alte instrumente financiare (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei cu maturitatea de până la doi ani inclusiv), s-a situat, la finele primului trimestru, la 280 miliarde de lei, în creștere cu aproape 10% față de martie 2015 și în scădere cu 1% față de luna februarie a acestui an.
Datele BNR privind contrapartida masei monetare arată că băncile se bazează tot mai mult pe resurse atrase din țară pentru a acorda finanțări, diferit față de perioada de boom când atrageau resurse în special din străinătate, de la băncile mamă, pentru a susține creditarea în România.
Astfel, activele externe nete au crescut cu 1,2% în martie față de februarie și cu 18,5% față de aceeași lună a anului trecut, la 114,45 miliarde de lei. Suma reperezintă diferența dintre banii plasați de bănci la străini și cei atrași de la nerezidenți, între activele externe și pasivele externe.
CITEȘTE ȘI Depozitele la bănci au scăzut în martie cu 1% față de februarie, la 248,25 miliarde lei Activele externe includ creditele acordate nerezidenților, depozitele plasate la nerezidenți, titluri de natura datoriei deținute (emise de nerezidenți), acțiuni deținute și alte participații de capital la nerezidenți, aurul monetar. În pasivele externe intră resursele atrase de la nerezidenți: depozite, titluri de natura datoriei emise pe piețele externe. Începând cu decembrie 2014, conform noilor standarde statistice internaționale, alocările de DST de la FMI sunt incluse în pasive externe.
În același timp, activele interne nete s-au redus cu 2,6% în martie, față de februarie, la 166,31 miliarde de lei, avansul comparativ cu martie 2015 contractându-se la 4,7%.
Acestea se calculează prin scăderea din activele interne (credite acordate rezidenților, titluri de natura datoriei deținute/emise de rezidenți, acțiuni deținute și alte participații de capital la rezidenți) a pasivelor interne (resursele atrase de la rezidenți: depozite cu durată inițială mai mare de doi ani, inclusiv depozitele rambursabile după notificare la mai mult de trei luni, titluri de natura datoriei cu maturitate mai mare de doi ani emise pe piața internă, capital și rezerve).
