Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate în ușoară scădere față de Banca Națională a României în aprilie comparativ cu martie, însă acesta a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri istorice.
Băncile au înregistrat o medie zilnică a deficitului de lichiditate de 13,4 miliarde de lei în aprilie, față de recordul nominal de 16,4 miliarde de lei în martie și comparativ cu un excedent de 2,1 miliarde de lei în februarie.
Deficitul de lichiditate a fost acoperit prin împrumuturi zilnice de 9,2 miliarde de lei de la BNR prin creditul Lombard, dar banca centrală a mai finanțat băncile și prin operațiuni repo bilaterale de 5,5 miliarde de lei. Volumele pentru ambele tipuri de credite sunt nm scădere față de martie cu 1,4 miliarde de lei, respectiv 780 de milioane de lei.
Îmbunătățirea ușoară a poziției băncilor s-a văzut și în piața monetară interbancară, unde dobânzile medii au scăzut ușor. După ce rata medie la plasamentele interbancare a crescut în martie la 3,6% de la 2,56% în februarie, în aprilie a scăzut cu 15 puncte de bază la 3,45%. În prima parte a lunii mai se vede o nouă înăsprire în piața monetară, cu o creștere a ratelor interbancare la o medie de 4,14%, evoluție care probabil încorporează și decizia așteptată de întărire a politicii monetare.
Deficitul de lichiditate pe fondul controlului ferm este menționat de banca centrală printre motivele creșterii dobânzilor din ultima perioadă, alături de creșterea dobânzii cheie.
Poziția lichidității este influențată și de intervențiile BNR în cursul de schimb. Când banca centrală vinde valută pentru a susține leul, operează în același timp o sterilizare a lichidității în lei din piață – leii cumpărați în intervenție sunt practic distruși. Invers, când banca centrală vrea să slăbească leul, poate emite monedă națională pentru achiziția de valută, ceea ce crește lichiditatea din piață.
Lichiditatea și dobânzile pe termen scurt sunt deosebit de importante pentru debitorii persoane fizice cu credite luate după primăvara lui 2019, având în vedere că pe baza acestor rate se calculează indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Cu cât băncile sunt obligate să apeleze mai mult la Lombard (care are o dobândă cu un punct peste rata cheie), cu atât dobânzile medii din piață vor fi mai ridicate.
BNR încearcă să crească dobânzile pe termen scurt fără a majora prea mult rata cheie. Pe de o parte inflația a sărit de 10% și este nevoie ca politica monetară să țină în frâu așteptările viitoare de creștere a prețurilor, pe de altă parte BNR rămâne cu cea mai mică dobândă cheie din regiune la doar 3,75% pe an după recenta majorare, chiar dacă a grăbit pasul de creștere de la 0,5 puncte procentuale la 0,75 puncte procentuale.
Fără achiziții de titluri de stat în aprilie
BNR a renunțat luna trecută la achizițiile de titluri de stat din piața secundară, după ce în martie cumpăraseră de 367 de milioane de lei pentru a tempera creșterea randamentelor.
Dobânzile plătite de stat pentru datoria pe termen lung au ajuns la cel mai ridicat nivel de după criza financiară, fiind foarte aproape de 8%.
