Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.
Guvernul discută în aceste zile o rectificare a bugetului și a primit opinie negativă de la Consiliul Fiscal. Daniel Dăianu, noul președinte al instituției, transferat recent de la BNR, avertizează, într-un interviu pentru Agerpres, că situația e rea din pricina veniturilor reduse.
„Rectificarea are loc în condițiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, ca niciodată parcă. Încordarea are o natură structurală, ceea ce explică dificultatea de a construi bugete rezonabile, care să mulțumească societatea românească”, a declarat Dăianu pentru agenția de presă a statului.
Dăianu consideră că s-a ajuns în această situație mai ales ca urmare a relaxărilor fiscale „excesive” din ultimii ani, care au dus la scăderea „dramatică” a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB, peste care au venit creșterile de cheltuieli cu pensiile și salariile la peste 75% din buget.
Dăianu consideră că creșterea accizei la tutun și impozitarea băuturilor carbogazoase vor aduce probabil bună parte din veniturile pe care se mizează, dar că nu sunt sume care să schimbe în mod fundamental datele problemei - adică dificultatea de a menține deficitul sub 3% la finele anului.
Președintele Consiliului Fiscal crede că mult mai dificil va fi anul viitor.
„Este, în opinia mea, imposibil de menținut deficitul la circa 3% din PIB în 2020 fără creștere de venituri bugetare, având în vedere presiunile pe buget și tot mai limitatul spațiu fiscal pe care îl avem”, spune el, în condițiile în care precizează că dificultățile vor fi și mai mari după aplicarea noii legi a pensiilor, care aduce o creștere foarte ridicată până în 2021.
Un mesaj similar a dat și guvernatorul Mugur Isărescu, care a spus despre buget că este „tensionat” și că veniturile sunt insuficiente și statul nu poate oferi serviciile de bază de calitate, precum educația și sănătatea, și să mai rămână bani și pentru infrastructură.
