Statul român a plătit în august, cu întârziere de o zi față de data scadentă, dobânzile datorate deținătorilor de obligațiuni guvernamentale în valută emise de România, după ce Hassan Awdi, fostul proprietar al rețelei Rodipet, a obținut în justiție poprirea conturilor statului deschise la Citibank Londra din care se fac plățile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale a României.
Întârzierea ar fi putut fi și mai mare de o zi, rezultă dintr-un document guvernamental, dacă Citibank Londra nu ar fi făcut intervenții pentru deblocarea temporară a conturilor, astfel încât investitorii în obligațiuni guvernamentale românești să-și poată primi dobânzile cuvenite.
Decizia de poprire a fost obținută de Awdi după ce Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a decis, în martie, că statul român trebuie să le restituie omului de afaceri american de origine libaneză și partenerilor săi investițiile efectuate în rețeaua de chioșcuri Rodipet și cheltuielile de achiziție a casei Bucur, în total circa 7,7 milioane euro, plus dobânzi și cheltuieli de judecată.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Statul român a decis să nu facă cerere de anulare a deciziei ICSID, la sfatul avocaților care au reprezentat România în procedura de arbitraj de la Washington, respectiv consorțiul format din casele de avocatură Lalive și Leaua&Asociații, însă nici nu a plătit despăgubirea dictată de tribunalul arbitral.
Pe 20 august, Hassan Awdi și asociații săi au obținut o hotărâre judecătorească de înființare a popririi pe conturile României.
"În data de 21.08.2015, Ministerul Finanțelor Publice a fost notificat de către Citibank N.A. Londra, care acționează în calitate de agent plătitor, că a primit hotărârea judecătorească menționată mai sus, pentru a reține o sumă în valoare de 11.061.965,4 euro și, respectiv, 209.885 lire sterline din orice sume aflate în conturi deschise la Citibank N.A. Londra pe numele României. Urmare a demersurilor întreprinse de către Citibank N.A. Londra, conturile au putut fi deblocate temporar, astfel încât fondurile aferente plăților de dobânzi au putut fi eliberate cu o zi întârziere către deținătorii de obligațiuni emise de România", se arată într-un document guvernamental.
Ca urmare a acestei întârzieri la plata dobânzilor aferente obligațiunilor guvernamentale în valută ale României, în ședința de Guvern din data de 2 septembrie 2015 a fost aprobat un memorandum cu tema „Efectuarea cu întârziere a unei plăți de natura serviciului datoriei publice guvernamentale urmare a nepunerii în aplicare a hotărârii arbitrale pronunțată în dosarul ICSID nr. ARB/10/13 în cazul Awdi și alții vs. România; propuneri de măsuri în vederea eliminării unor riscuri majore derivate din nepunerea în aplicare a acestei hotărâri precum și a altor hotărâri similare”.
Urmare a propunerilor conținute în memorandum, a fost adoptată OUG nr. 36/2015, prin care se legifera, prin derogare de la normele în vigoare, posibilitatea alocării de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru plata despăgubirilor datorate de statul român în urma deciziilor ICSID.
Ulterior, a fost elaborat un proiect de hotărâre de alocare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, a sumei de 48,7 milioane lei pentru "cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale”, bani cu care urmează să se plătească despăgubirile decise de ICSID pentru Hassan Awdi și partenerii săi, plus dobânzi, cheltuieli de judecată și comisioane bancare.
În martie, ICSID a respins în proporție de peste 98% cererile formulate de Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants, Inc. și Alfa El Corporation, care vroia ca România să fie obligată la plata de despăgubiri de peste 447 milioane euro, plus dobânzi.
ICSID a respins majoritatea pretențiilor foștilor concesionari și ulterior proprietari ai Rodipet, considerând că statul român a procedat corect când a executat gajul pe acțiunile Rodipet SA și când a reziliat contractul de privatizare. Arbitrii de la Washington au constatat, totuși, o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorului străin, aceea că statul român nu a identificat soluții pentru a rezolva situația generată de declararea de către Curtea Constituțională a neconstituționalității Legii nr. 442/2004 care fusese adoptată pentru a se crea un regim preferențial de concesionare către Rodipet SA a terenurilor pe care se aflau chioșcurile acestei societăți.
Pentru acest motiv, ICSID a decis ca statul român să le restituie investitorilor contravaloarea sumelor investite efectiv, respectiv circa 7,5 milioane euro.
În ceea ce privește Casa Bucur, ICSID a decis că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a constituit o încălcare a Acordului dintre România și SUA privind protejarea reciprocă a investițiilor, nefiind nici un act de expropriere, nici un caz de tratament inechitabil aplicat investitorului străin.
În consecință, statul a fost obligat doar la plata sumei achitate inițial de investitori pentru achiziția imobilului, respectiv circa 147.000 euro, iar solicitarea de despăgubiri pentru investițiile în îmbunătățirile aduse imobilului și sporul de valoare al acestuia a fost respinsă, ICSID considerând că Awdi și partenerii săi au achiziționat imobilul cunoscând riscul retrocedării acestuia.
Pe de altă parte, în iunie 2010, procurorii DIICOT au început urmărirea penală față 9 persoane acuzate că au fraudat cu 35,5 milioane de euro societatea Rodipet, firmă de difuzare a presei, după ce aceasta a fost privatizată. Printre aceștia se numărau și frații Mehdi și Hassan Awdi, patronii Rodipet.
Potrivit procurorilor, începând cu anul 2004, la un an după privatizarea Rodipet și imediat după deschiderea procedurii de insolvență a societății, gruparea condusă de frații Awdi a înființat 70 de societăți comerciale care, printr-un mecanism de tip suveică, au prejudiciat patrimoniul Rodipet prin retrageri importante de numerar, externalizare de activități și înstrăinare de active constând în imobile, autovehicule și mijloace fixe către firmele din grupul Awdi.
În noiembrie anul trecut, frații Hassan și Mehdi Awdi au fost condamnați definitivde Curtea de Apel București la opt ani, respectiv șase ani și patru luni de închisoare în dosarul delapidării CFR Mesagerie.
În decembrie 2012, frații Hassan și Mehdi Awdi, cetățeni americani, împreună cu libanezul Bassam Istanbouly și Iordan Bădeanu, au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT, pentru delapidarea CFR Mesagerie SA și spălare de bani.
Potrivit DIICOT, cei patru, având funcții de conducere la CFR Mesagerie SA, precum și în cadrul altor societăți comerciale, au constituit o asociere infracțională în scopul delapidării CFR Mesagerie, prin însușirea activelor patrimoniale de care dispunea societatea, dar și în scopul sustragerii de la plata către bugetul de stat a impozitelor și taxelor datorate de către această societate.
Intenția membrilor grupării, susțineau anchetatorii, ar fi fost aceea de a falimenta CFR Mesagerie, prin transferarea tuturor activelor către alte societăți comerciale pe care inculpații le controlau, astfel încât să nu se respecte obligațiile asumate prin contractul de privatizare al CFR Mesagerie, precum și în vederea obținerii unor beneficii financiare substanțiale.
