Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.
Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,6% în ianuarie față de februarie și cu 7,1% în termeni anuali, accelerând de la o dinamică anuală de 5,7% în ianuarie, respectiv 1,4% în decembrie, potrivit datelor ajustate sezonier, publicate de Statistică.
Analiștii se așteptau ca cifrele din ianuarie, oricum surprinzătoare la momentul publicării, să fie rectificate în jos, doar că acestea au fost rectificate în sus cu ocazia comunicatului pe februarie, care arată o accelerare suplimentară a comerțului.
„Cu toate că nu suntem siguri de cât de fiabile sunt datele din spatele acestei creșteri uimitoare, este clar că tendința de creștere a consumului privat la începutul anului este mai puternică decât ne așteptam. În opinia noastră, aceste cifre încă par prea puternice, prea devreme – direcțional însă, răspunsul pozitiv al consumatorilor este în concordanță cu creșterea persistentă a salariilor în economie și cu activitatea de creditare mai puternică”, arată Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economist-șef, respectiv economist la ING Bank România.
După două luni, creșterea cumulată a comerțului este de 6,5% în termeni anuali, pe seria ajustată sezonier. Vânzările au crescut cu 1,8% în 2023 și 4,8% în 2022, așa că anul acesta marchează o creștere serioasă.
Accelerarea retail-ului determină BCR să-și majoreze prognoza pentru acest an privind vânzările de la 3,5% la 6,5% pe serie brută, față de 1,6% în 2023. Banca consideră însă că datele remarcabile de la începutul anului ar putea fi explicate într-o anumită măsură de probleme metodologice legate de schimbarea anului de bază de către Statistică de la 2015 la 2021 - față de această bază sunt făcute calculele în lanț.
„Piața muncii este într-o stare bună, cu o rată plată a șomajului, creșteri salariale puternice și o creștere a numărului de salariați din economie. Gospodăriile încă au economisiri în exces care ar trebui să susțină vânzările cu amănuntul pentru restul anului 2024”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
În detaliu, vânzările de alimente s-au majorat cu 0,2% în termeni lunari, 3% în termeni anuali, în timp ce vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,9% în termeni lunari și cu 14,1% în termeni anuali. Vânzările de carburanți s-au majorat de asemenea cu 1,9% față de ianuarie și cu 2,2% față de februarie 2023.
BCR remarcă și accelerarea creditului nou de consum în lei la o rată de două cifre, după contracția de pe parcursului unei mari bucăți din 2022 și 2023, evoluție pe care o pune pe seama scăderii ratelor de dobândă cu circa 1,4 puncte procentuale în ultimul an și a faptului că băncile comerciale au relaxat standardele de creditare în trimestrul al patrulea din anul trecut.
ING Bank nu modifică niciuna dintre prognozele sale majore și arată că, în ceea ce privește dinamica produsului intern brut, o creștere a consumului în primul trimestru ar putea fi contrabalansată de o scădere semnificativă a construcțiilor. Banca își menține estimarea că economia va crește cui 2,8% în acest an.
ING arată însă că lucrurile devin mai complicate pentru politica monetară. Banca vede un pericol pentru estimarea sa că BNR va reduce dobânda cheie de la 7% la 6% până la finele anului.
„Aceste evoluții nu sunt ideale pentru presiunile inflaționiste, deoarece cresc încrederea firmelor în abilitățile lor de transmitere a costurilor în prețuri. Mai mult, acest lucru se întâmplă într-un context în care firmele încă se adaptează la cel mai recent pachet fiscal și probabil își fac planurile în perspectiva unei sarcini fiscale suplimentare de anul viitor. Ca atare, aceste presiuni ale cererii se adaugă la riscurile în creștere ale inflației pe termen scurt și mediu”, arată economiștii ING.
BCR are o prognoză pentru rata cheie la 5,75% la finele anului și se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, ca BNR să vină cu prima scădere a acesteia la ședința din mai, dar admite că există un risc ca acest prim pas să fie amânat, având în vedere comentariile băncii centrale din motivarea deciziei de politică monetară din această săptămână.
BNR a menținut rata cheie al 7%, pentru a zecea ședință la rând, și se așteaptă ca inflația să fie pe o traiectorie mai ridicată decât o vedea în februarie, când a publicat ultimul raport. Mai mult, BNR vede ca o sursă de îngrijorare dinamica salariilor din economie, care au crescut cu peste 14% în ultimul an (date valabile pentru februarie). O altă sursă importantă de îngrijorare pentru BNR este politica fiscal-bugetară foarte laxă, cu un deficit record pentru primele două luni ale anului, generat de o creștere puternică a cheltuielilor.
Amintim că anul acesta este unul cu patru rânduri de alegeri și analiștii estimează că măsurile fiscale importante vor veni de anul viitor. Actuala coaliție PSD-PNL este așteptată să guverneze și din 2025. UniCredit arăta recent că se așteaptă la o creștere a taxelor, inclusiv a TVA.
