Soldul creditului privat a crescut în martie cu cel mai bun ritm din ultimele 6 luni, pe fondul avansului împrumuturilor pentru firme, mai ales a celor în valută, în timp ce finanțarea populației a stagnat. Populația și firmele s-au întors către depozitele în lei, după ce o bună parte a anului trecut au preferat valuta.
Volumul de împrumuturi adresate sectorului neguvernamental din bilanțul băncilor a crescut cu 1,3% în martie față de luna precedentă la 370,5 miliarde de lei. Dinamica anuală a continuat, însă, să piardă din viteză de la 10,6% la 10,2% și e departe de vârful de aproape 18% din vara lui 2022.
Soldul creditului privat, ajustat cu inflația de 14,5%, a scăzut cu 3,7% față de martie 2022, dinamică în ameliorare față de februarie, când se contracta în termeni reali cu 4,2%.
Creditul în lei a crescut cu 0,4% față de februarie la 251,1 miliarde de lei și cu doar 2,7% în termeni anuali.
Populația și-a majorat soldul de împrumuturi în lei cu 4,4% în ultimul an la 146,5 miliarde de lei, mult sub inflație.
Firmele au evitat și ele din ce în ce mai mult împrumuturile în monedă națională, în contextul creșterii dobânzilor, și au majorat soldul cu doar 0,5% față de anul trecut la 104,6 miliarde de lei. Se remarcă o ușoară revenire a finanțărilor în lei pentru firme (+0,5% în martie față de februarie), în contextul scăderii recente a dobânzilor interbancare, față de care sunt indexate ratele variabile.
Creditul în valută este în continuare mult mai dinamic, cu o creștere de 3,1% pe lună în martie (mai mare ca viteză decât cea pe lei pe întregul an), la 119,4 miliarde de lei. Dinamica anuală a accelerat cu circa 3 puncte procentuale la 30,2%!
Creșterea vine exclusiv din finanțarea firmelor, care și-au majorat soldul în valută cu 4% față de februarie la 95,5 miliarde de lei, și cu 46,7% față de martie 2022.
Împrumuturile populației în valută au continuat să scadă cu 0,4% în termeni lunari, respectiv 10% în termeni anuali, până la 23,9 miliarde de lei echivalent, în condițiile în care volumele noi de împrumuturi în monedă străină sunt nesemnificative în ultimii ani, ca urmare a modificărilor prudențiale.
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2023 cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 524,5 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 9,5% (-4,4% în termeni reali).
Depozitele în lei au crescut cu 17,8% față de martie 2022, la 351,7 miliarde de lei, în timp ce cele în valută au scăzut cu 4,1% la 172,8 miliarde de lei echivalent, în condițiile în care dobânzile remunerate de bănci la depunerile în monedă națională au fost substanțial mai mari decât cele la valută, chiar dacă au fost departe de a compensa inflația și, totodată, cursul de schimb a fost aproape fix, ceea ce nu a generat presiuni de cumpărări de valută din teama de depreciere a leului.
Anul trecut, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, depozitele în valută au accelerat brusc până la o dinamică anuală cu o cincime mai mare față de anul precedent.
Masa monetară a accelerat în martie pentru a treia lună la rând până la o dinamică anuală de 8,2% și un sold de aproape 614 miliarde de lei, pe fondul creșterii depozitelor cui scadența de până la doi ani cu 44,1% față de anul precedent la 231,7 miliarde de lei, în timp ce masa monetară în sens restrâns a scăzut cu 1,9% față de februarie și cu 6% față de martie 2022 la 382,2 miliarde de lei (pe fondul creșterii numerarului în circulație cu 4,3% față de anul trecut la 103 miliarde de lei și al scăderii cu 9,3% a depozitelor din conturile curente cu 9,3% la 279,1 miliarde de lei).
Și dinamica ajustată cu inflația a masei monetare a revenit ușor în martie de la -7,1% în luna precedentă la -5,5%, cea mai ridicată valoare din vara anului trecut.
