La rectificarea bugetară UE pentru 2017, banii neabsorbiți de țări în cadrul programelor cu fonduri europene vor fi întorși către țările contributoare. În această alocare, României îi revin 155 milioane euro. România are însă și un deficit de atragere de resurse, nivelul de absorbție fiind de numai 6% pe exercițiul bugetar multianual.
O parte din banii pe care România nu a reușit să-i atragă ca fonduri europene se vor întoarce sub formă de returnări de contribuții. În sesiunea Parlamentului European de la Bruxelles de astăzi, pe lângă votul pentru bugetul pe anul 2018, va fi acordat un vot și pentru rectificarea bugetară pe anul în curs. În cadrul acesteia, statele contributoare vor primi înapoi, cu titlu temporar, diferența de contribuții până la nivelul la care statele membre nu au reușit să absoarbă până în prezent acești bani sub formă de fonduri europene.
Pentru România, suma primită la rectificare va fi de 155 milioane euro, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan, care este și raportor parlamentar pentru alcătuirea bugetului Uniunii Europene pe anul 2018. Suma reprezintă cu puțin peste 10% din contribuția anuală a României, care se ridică la aproximativ 1,5 miliarde euro.
Înseamnă că banii sunt luați pentru totdeauna? Nicidecum. Proiecțiile bugetare multianuale prevăd ca statele membre să poată absorbi, în interiorul anvelopei naționale prestabilite în interiorul bugetului multianual, și diferența de bani neaccesată în anii următori. Astfel, pe măsură ce absorbirea de fonduri se va îmbunătăți, statele contributoare vor trebui să recompleteze acei bani.
Absorbție mai mică de 6%
Cele 155 milioane de euro care se întorc spre România reprezintă o palidă consolare față de banii de care țara este văduvită prin absorbția încă deficitară a fondurilor comunitare. România a aborbit în anul 2017, în contul exercițiului multianual 2014-2020 aproximativ 1,5 miliarde euro. Dacă adăugăm cei peste 300 milioane euro atrași în anii următori și raportăm la alocarea de 31 miliarde euro de care beneficiază România, rata de absorbție este de aproape 6%.
Pentru Mureșan nu este un nivel îngrijorător având în vedere că, în general, ratele de absorbție sunt scăzute pentru țările din regiune. Spre exemplu, Ungaria a încasat numai 4,1% din fondurile destinate pentru 2014-2020, iar Croația are un nivel de numai 3,45%. Vecinii bulgari au o rată mai bună, de 8,89%.
Europarlamentarul membru al Partidului Popular European spune că tendința este de ameliorare în ultimele luni și absorbția se va îmbunătăți în condițiile în care au devenit funcționale autoritățile de management. Mureșan semnala încă de la sfârșitul lunii mai că principala frână în accesarea fondurilor comunitare o reprezenta faptul că fuseseră avizate la Bruxelles numai 2 autorități din cele 10 astfel de entități pe care România trebuie să le aibă pentru managementul proiectelor europene.
Cele 3 țări baltice care au fost în componența Uniunii Sovietice au cea mai bună absorbție de 11-13%, Polonia are încasați 8,02% din banii alocați prin bugetul multianual, iar ratele Republicii Cehe și Slovaciei sunt de 7,32% și, respectiv de 6,79%.
