Cu raportor român pentru prima oară în istorie, bugetul UE a fost votat astăzi cu majorări de alocări pentru IMM-uri, transportul transfrontalier și bursele Erasmus. Europarlamentari britanici care au stat la baza ieșirii țării lor din Uniunea Europeană își exprimă nemulțumirea că trebuie să achite o notă de plată piperată pentru un club pe care îl părăsesc și amenință că presiunile dinspre opinia publică vor opri viramentele de 50 miliarde euro către Bruxelles. „Celebrați pentru astăzi, dar nu aveți banii în traistă.”
„Pentru dumneavoastră, Crăciunul a venit mai devreme”, i s-a adresat euroscepticul Nigel Farage comisarului de resort Günther Oettinger în cadrul dezbaterilor pentru bugetul Uniunii Europene aferent anului 2018 din sesiunea plenară de la Bruxelles. El făcea trimitere la faptul că banii britanicilor vin să umple cuferele pentru onorarea angajamentelor asumate prin bugetul votat astăzi și că nu există proiecții pentru reducerea acestuia deși își va pierde al 2-lea contributor. „Plecăm!”, a amintit acesta.
Europarlamentar din partea partidului independenței Regatului Unit al lui Farage, cel care a precipitat așa-numitul Brexit, Jonathan Arnott, este scandalizat că Marea Britanie trebuie să cotizeze la proiectele europene la 2 ani după ce deja cetățenii britanici s-au exprimat prin vot, la 23 iunie 2016, asupra părăsirii blocului comunitar.
Solicitarea ce ar putea fi considerată maximală de la Bruxelles este ca țara care iese din club să-și asume toate obligațiile de cotizare la buget asumate prin planul de bugetar multianual 2014-2020, ceea ce înseamnă inclusiv plăți pe anii 2019 și 2020, în care deja Marea Britanie nu va mai fi stat membru. Suma s-ar ridica în total la 50 miliarde de euro, echivalentul calculat de Arnott la 1.000 de euro pe capul fiecărui cetățean britanic.
Cu amenințări de neplată chiar în planul Parlamentului European, totuși guvernanții de la Londra înțeleg că trebuie să-și respecte angajamentele, spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, raportor pentru bugetul UE pe anul 2018 votat astăzi. Răspunzând la o întrebare a Profit.ro dacă o absență a viramentelor ar fi echivalentul unui default suveran, el a declarat că nu-și pune problema că partenerul care părăsește Uniunea nu va achita aceste datorii. „Marea Britanie ste un stat cu credibilitate bună pe piețele financiare internaționale”, a adăugat Mureșan, care reprezintă Partidul Popular European.
Sunt afirmații făcute la închiderea dezbaterilor, deși Farage avertizase că promisiunile premierului Theresa May pentru plăți ar putea fi aruncate în aer de presiunea din opinia publică britanică. El anticipează o veritabilă „rebeliune” în Partidul Conservator a celor favorabili Brexit-ului care nu vor înțelege rațiunea achitării sumei.
Chiar și dacă Marii Britanii i-ar fi garantat un tratat de liber-schimb pentru accesul fără tarife pe piața comună europeană – ceea ce încă nu este clar – suma de 50 miliarde euro tot nu ar merita să fie plătită pentru că beneficiile nu ar fi acoperitoare. „Celebrați astăzi, dar nu aveți banii în traistă”, a avertizat cel care a precipitat mișcarea de scoatere a Regatului Unit din UE.
„Un buget bun”. Unde au fost creșterile solicitate de Parlament
Dincolo de vociferările britanicilor, bugetul a trecut en fanfare, având consensul nu numai al popularilor care l-au avut raportor pe Mureșan, dar și al grupului liberal ALDE, în timp ce socialiștii au ales să se abțină. Comisarul Oettinger a caracterizat drept un „buget bun” proiectul votat astăzi și care se ridică la 160,1 miliarde euro, cel mai mare din istoria Uniunii. „Nu cred că am fi putut avea un cadru bugetar pentru anul 2018”, a mai zis comisarul pentru Buget.
Obiecții a adus europarlamentarul olandez Andre Elissen, care spune că, la nivelul actualului buget, ar fi putut fi operate reduceri consistente cu salariile generoase ale funcționarilor și cu limitarea drumurilor între Bruxelles și Strasbourg.
Au fost majorări consistente, de 7% pe segmentul IMM-urilor, de 8% pentru infrastructura transfrontalieră și de 10% pentru bursele Erasmus care să ridice experiența internațională a tinerilor. Alocări suplimentare au fost pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor (+116 milioane euro), programul de cercetare și inovare „Orizont 2020” (+110 milioane euro), pentru securitate și combaterea crizei migrației, pentru vecinătatea estică și sudică, precum și pentru Balcanii de Vest, pentru combaterea propagandei rusești.
Tăieri din banii către Turcia
Există un loc unde UE a amputat drastic, la fondurile preaderare destinate Turciei și care sunt cu 105 milioane euro mai mici. Suma a fost caracterizată drept „ambițioasă” de către Mureșan și varianta tăierii a avut un sprijin larg încă de la sesiunea plenară de la Strasbourg de la sfârșitul lunii octombrie. „Cum putem să-i dăm bani lui Erdogan!?”, a răsunat atunci vocea unui parlamentar în hemiciclul clădirii Parlamentului European.
Europarlamentarul finlandez Anneli Jäätteenmäki a reiterat această poziție și în actuala sesiune de la Bruxelles. Spune că este un mesaj binevenit către conducerea de la Ankara: „Drepturile omului și respectarea statului de drept sunt chiar inima valorilor europene.”
Tăierile de bani și de punți nu sunt, însă, drastice. 270 milioane euro pentru sprijinul consolidării instituțiilor politice vor merge către Turcia, iar câte aproximativ 200 milioane de euro sunt alocate către planul de dezvoltare economică și, respectiv cel de finanțare a agriculturii. „Fermierul din Antalya nu are nicio răspundere pentru neajunsurile guvernului de la Ankara”, explică Mureșan.
„Mai degrabă cheltuim noi banii!”
Dacă în raport cu Turcia unde este plătitor net, Uniunea Europeană are o poziție confortabilă, în schimb în raport cu Marea Britanie are ce pierde. Țara a fost contributor net la bugetul UE încă din anul 1973, iar viramentele Regatului Unit reprezintă 16% din sumele din care se acordă fondurile europene și banii pentru proiectele prinse în planificarea comunitară.
Raportorul Mureșan îi aruncă mănușa lui Farage – în mai multe rânduri cu discursuri împotriva românilor stabiliți în Marea Britanie – și îi spune că provocările țării care a optat pentru Brexit la nivel bugetar sunt mai mari decât cele de la nivelul bugetului UE. „Veniturile merg în jos, perspectivele de creștere se înrăutățesc, investițiile vor fi la un nivel încetinit în Regatul Unit, iar nu în Europa.” Îl întreabă dacă știe cine va pierde cei mai mulți bani din UE din fondurile pentru cercetare.
Euroscepticul Farage este de neînduplecat. Spune că nu este de acord cu proiecții de la Bruxelles cu privire la evoluțiile ulterioare ale economiei britanice și că știe că universitățile britanice atrag resurse din fonduri europene. Pentru el, însă, nu este nimic mai mult decât o reciclare prin intermediul UE a acelorași bani ai britanicilor și adaugă faptul că, dacă unele proiecte sunt utile, alți bani precum cei pentru studii europene nu fac decât să ajute la promovarea unei viziuni părtinitoare și distorsionate asupra istoriei. „Mai degrabă cheltuim noi banii!”, zice Farage.
„Europa crapă sub acest buget”
Britanicii nu sunt singurii care sunt vocali în euroscepticismul lor. Un ajutor le vine dinspre europarlamentari polonezi. Michał Marusik caracterizează drept disproporționat de mare bugetul UE și îl aseamănă cu un cancer care crește. Spune că europenilor la final nu le va rămâne decât să spună precum Zorba Grecul, „Ce catastrofă frumoasă!”
Polonezul avanseaz[ un citat din Biblie, potrivit căruia mândria vine exact înainte de prăbușire, un caz care ar urma să fie și al Uniunii Europene. „Europa crapă sub acest buget”, a zis Marusik. „Sunt foarte trist că politicienii europeni aparent nu mai citesc Biblia.”
