Balanța externă a României s-a îmbunătățit în aprilie, pe fondul reducerii activității economice ca urmare a pandemiei COVID 19. Contul curent a rămas pe deficit, la 1,8 miliarde de euro, dar mai redus cu 21% față de primele patru luni din 2019, după un sold mai bun în servicii și venituri primare și secundare, dar cu ieșiri mai mari din comerțul cu bunuri. Investițiile străine directe au continuat să fie puternic afectate și au rămas în teritoriu negativ, după ce acționarii au retras din creditele acordat subsidiarelor, dar situația s-a ameliorat față de martie.
În comparație cu ianuarie-martie, când deficitul de cont curent era în creștere cu 22% față de perioada corespondentă din 2019 la aproape 1,4 miliarde de euro, deficitul de 1,8 miliarde de euro din ianuarie-aprilie, mai mic cu 21% față de 2019, reprezintă o relativă îmbunătățire, dar vine și pe fondul unei economii în declin.
Luna aprilie a fost integral sub restricțiile economice și de mișcare impuse de Guvern după declararea stării de urgență la mijlocul lunii martie. Restrângerea severă a activității economice și importurile de produse medicale au adâncit dezechilibrul balanței bunurilor, principala componentă a contului curent.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Importurile de bunuri s-au redus cu 6,4% la circa 24,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost mult mai serios afectate, cu o scădere de 12% la 18,5 miliarde de euro. Deficitul comercial a ajuns la aproape 2,9 miliarde de euro în ianuarie – aprilie, față de sub 2,5 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Serviciile și-au majorat excedentul cu aproape jumătate de miliard euro la 3 miliarde de euro față de primele patru luni din 2019, după ce intrările de valută s-au diminuat mai lent decât ieșirile.
Transporturile, una dintre sursele de echilibrare a contului curent în ultimii ani, au suferit o scădere atât pe partea de importuri și mai ales pe cea de exporturi, astfel că excedentul s-a redus de la peste 1,4 miliarde de euro la sub 1,3 miliarde de euro.
Turismul a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă a activității în primele patru luni, în condițiile în care în aprilie deplasările în scopuri turistice au fost, practic, interzise. Sumele cheltuite de români în afara țării în ianuarie-aprilie au scăzut cu aproape o treime la un miliard de euro, în timp ce cele cheltuite de străini în România au scăzut tot cu o treime la 538 de milioane de euro. Deficitul la capitolul turism s-a redus astfel cu 218 milioane de euro la 505 milioane de euro.
Lohnul și-a redus aportul la susținerea balanței de plăți, cu un excedent în scădere la 738 de milioane de euro de la 933 de milioane de euro în primele patru luni din 2019, pe fondul reducerii volumului serviciilor prestate pentru terți.
La capitolul alte servicii, unde intră tehnologia informațiilor și comunicațiilor, excedentul a crescut cu aproape două treimi sau 589 de milioane de euro la 1,5 miliarde de euro. Mai în detaliu, datele arată o reducere abruptă a sumelor cheltuite de firmele din România pentru servicii pentru afaceri, ceea ce a dus la creșterea excedentului de la 139 de milioane de euro la 448 de milioane de euro.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația stă mult mai bine decât în primele patru luni din 2019, în condițiile în care excedentul a crescut de la 185 de milioane de euro la 612 milioane de euro. Aici se remarcă diminuarea ieșirilor de bani din investițiile directe de la peste 1,9 miliarde de euro la sub 1,5 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a crescut de la 34 de milioane de euro la 498 de milioane de euro, pe fondul unor ieșiri mai reduse de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul transferurilor statului avem o diminuare substanțială a plăților făcute în afara țării și o creștere a intrărilor, astfel că deficitul s-a redus de la 624 de milioane de euro la 61 de milioane de euro. Pe de altă parte, remitențele s-au redus și ele cu crica 200 de milioane de euro la sub 1 miliard de euro.
Investițiile străine directe, una dintre cele mai importante și “sănătoase” surse de valută, au rămas în teritoriu negativ pentru a doua lună consecutiv, însă situația pare să se amelioreze. Astfel, dacă în ianuarie-martie aveam un sold negativ al investițiilor nerezidenților la 551 de milioane de euro, în ianuarie-aprilie au ajuns la un flux negativ de 454 de milioane de euro. În primele patru luni din 2019 investițiile străine aveau o valoare netă pozitivă de aproape 2,2 miliarde de euro. Acționarii străini au adus aporturi de capital de doar 33 de milioane de euro. Firmele din România au rambursat anticipat împrumuturi către firmele-mamă din străinătate, astfel că soldul net al creditelor intra-grup a fost de -487 de milioane de euro.
Datoria externă a continuat să crească cu și a fost cu 683 de milioane de euro mai mare față de finele anului trecut la circa 73,3 miliarde de euro, pe fondul creșterii datoriei publice pe termen lung cu 267 de milioane de euro. În calcul nu intră cel mai recent împrumut al Guvernului de pe piețele externe, de 3,3 miliarde de euro, care a fost contractat în mai.
