Încasările din accize din industria energetică au scăzut cu 10,9% în luna martie, fiind compensate de majorarea veniturilor statului din accizele achitate de fumători cu peste 25%, așa cum anticipa Profit.ro. Potrivit unor surse din industria tutunului, luni a fost achitată către stat o sumă de 1,5 miliarde de lei aferentă lunii martie.
La începutul lunii aprilie, Profit.ro anticipa că “guvernul liberalo-militar va trebui să se roage ca, în pofida recomandărilor unor specialiști, fumătorii să nu renunțe la viciu, pentru ca măcar cea de-a doua sursă ca importanță a veniturilor bugetare să funcționeze relativ normal, după ce primul motor al încasărilor, industria energetică, s-a gripat în urma carantinării economiei prin Ordonanțe Militare”.
Ceea ce s-a și întâmplat. Potrivit Ministerului de Finanțe “în luna martie, se remarcă o scădere a încasărilor din accize la produse energetice (-10,9% an/an), de altfel așteptată în contextul instituirii stării de urgență. Totodată, încasările din accize la produsele din tutun au cunoscut un avans pozitiv semnificativ de 25,2% an/an”.
Bugetul de stat pe 2020, alcătuit evident înaintea crizei Coronavirusului și a Ordonanțelor Militare adoptate pentru combaterea acestuia, se bazează în proporție de peste 25% pe veniturile din accize (care provin peste 90% din consumul de produse energetice și de tutun). Astfel, din totalul veniturilor bugetului de stat, estimat pentru 2020 la 167 miliarde de lei, 33,6 miliarde de lei reprezintă accize.
Cum la acestea se aplică taxa pe valoare adăugată (TVA), suma provenind din accize (+TVA) se ridică la 40 de miliarde de lei.
Din cele 40 miliarde de lei, aproximativ 60% (25 miliarde de lei) provin din industria energetică.
Potrivit principalei companii distribuitoare de carburanți din România, OMV Petrom, vânzările de benzină și motorină s-au diminuat cu 30% în ultima parte a lunii martie, ceea ce explică scădera încasărilor din accize din sectorul energetic din luna martie cu 10,9%.
Numai că aceasta a fost o perioadă în care populația a mai efectuat alimentări, deplasându-se în scopul realizării de stocuri de produse alimentare și nu numai pentru perioada carantinei. Foarte probabil, începând cu luna aprilie, reducerea vânzărilor de carburanți s-a accentuat.
Vestea bună, pentru statul român, este că accizele la carburanți sunt stabilite în sumă fixă, ceea ce înseamnă că prăbușirea prețurilor la pompă nu va afecta veniturile bugetare.
Vestea rea este că acestea vor suferi considerabil ca urmare a reducerii volumelor vândute.
Luând în calcul doar procentul de 30% avansat de OMV Petrom, rezultă că, pe perioada carantinei impuse prin ordonanțe militare economiei, statul român va încasa lunar o sumă mai mică cu 0,6 miliarde de lei numai din accizele (+TVA aferentă) achitate de sectorul energetic. Lunar, în mod normal, statul încasa în medie 2 miliarde de lei accize (+TVA aferentă) de pe urma comercializării de produse energetice.
Numai pentru cele 2 luni de urgență deja decretate, pierderile la bugetul de stat vor depăși 1,2 miliarde de lei.
Dacă estimăm o scădere mai abruptă, de 50% a vânzărilor de carburanți, încasările statului din accize (+TVA aferentă) se vor reduce cu mai mult de un miliard de lei pe lună.
Cum președintele Iohannis a declarat că nu s-a analizat când va fi “repornită” economia, poate starea de urgență va fi prelungită și pe timpul verii sau eliminarea restricțiilor va fi treptat. Iar lunile de vară sunt cele cu cele mai ridicate încasări la accize carburanți. În plus, nu se știe cât de rapid își vor relua consumatorii (atât persoane fizice, cât și juridice) vechile obiceiuri de consum.
După încetarea crizei, am putea asista fie la o explozie a circulației (ca urmare a frustrării acumulate ca urmare a perioadă de carantinare), fie la o reluare treptată a vieții de zi cu zi (rezultat al fricii unei reveniri a pandemiei).
În cel din urmă caz, reducerea consumului de carburanți s-ar putea întinde pe întregul an, ceea ce ar văduvi bugetul de stat cu 6 miliarde de lei (în ipoteza reducerii consumului de carburanți în medie cu 30%) sau cu 10 miliarde de lei (în ipoteza reducerii consumului în medie cu 50%).
