Din cele 650.000 de companii din România, aproximativ 50.000 sunt IMM-uri, dintre care doar 8.000 firme mijlocii, restul mici, toate celelalte fiind microîntreprinderi, spune Ana Bobircă, vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în cadrul evenimentului IMM – Soluții de supraviețuire în criză și oportunități de creștere, organizat de către Profit.ro.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, UniCredit Bank, Vodafone și Alpha Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Concluzia este că în România sunt firme mai degrabă de dimensiuni mici, care tind să-și păstreze această dimensiune, nu să o crească așa cum ar fi de dorit și de așteptat, și care au un potențial de finanțare destul de redus.
„Ceea ce înseamnă că există o nevoie de creștere. Cum facem în așa fel încât să avem mai multe companii de dimensiuni mai mari sau companii care să crească, care să treacă dintr-o clasă de dimensiune în cealaltă? Și aici aș zice că ne apropiem ușor de niște variante de soluții”, mai spune Ana Bobircă, care observă totodată două mari categorii de vulnerabilități în rândul IMM-urilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„La companiile mature din categoria IMM-urilor vedem un model de operare cu dificultăți de finanțare. Asta vine din capitalizarea lor redusă și model de operare cu marje mici. Ceea ce înseamnă că ar trebui să ne gândim la o altă structură de finanțare, la o posibilitate de creștere a valorii, adică un fel de ajustare a modelelor de business”, afirmă vicepreședintele AOAR.
Ea adaugă că cealaltă categorie de IMM-uri, companiile foarte tinere, cu un ritm de creștere ridicare, nici ele nu au caracteristicile necesare pentru a atrage cu ușurință finanțare bancară.
„Deci, îmbinând cele două categorii de vulnerabilități, pe de-o parte model de operare, pe de altă parte model de finanțare, ajungem la concluzia că e absolut necesară finanțarea aceasta de tip equity, care apare ca propunere în PNRR, într-o dimensiune consistentă. Aici cred că esențial ar fi accelerarea acestui proces în așa fel încât resursele să ajungă companiile din România. Asta e valabilă pentru ambele categorii de companii, și pentru cele mature, dar și pentru cele de tip start-up sau chiar scale-up”, precizează Ana Bobircă.
În acest fel, continuă aceasta, se corectează și structura de finanțare, dar se crește și posibilitatea ca aceste companii să obțină finanțare bancară.
„Acest lucru se poate realiza cu sprijinul resurselor europene de toate categoriile. Și, cred că pe lângă instrumentul din PNRR, este de asemenea relevant și procesul acesta de creare și operaționalizare a Băncii de Dezvoltare. Existența unei astfel de instituții ne ajută să adaptăm aceste instrumente. De fapt, aceasta e cheia, să le adaptăm la specificul pieței românești. Am adresa mult mai țintit problemele specifice. Celelalte instrumente absolut relevante sunt garanțiile, și acestea pot fi dezvoltate cu mai mare flexibilitate”, mai spune vicepreședintele AOAR.
Ana Bobircă observă două tendințe mari susținute la nivel european și prin finanțare, dar și prin inițiative de politică publică, care merită atenția decidenților și a mediului privat din România.
„Mă refer la zona aceasta de economie circulară, care duce spre eficientizarea utilizării resurselor, deci o economie de costuri. Am putea crește eficiența ajustând modele de afaceri în direcția asta a concentrării pe tema economiei circulare. Pe de altă parte, ideea aceasta de digitalizare de procese ne-ar putea conduce spre un spor de competitivitate”, afirmă vicepreședintele AOAR.
