Având în vedere prognozele Comisiei Europene, precum și recentele evoluții macroeconomice și bugetare, România nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat, se arată într-o comunicare privind situația fiscală din România prezentată miercuri de CE în cadrul pachetului de toamnă pentru politica economică.
Comisia reamintește că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. De asemenea, în prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 și va continua să crească în anii următori, scrie Agerpres.
Executivul comunitar subliniază că deteriorarea perspectivelor economice și introducerea măsurilor de urgență destinate combaterii pandemiei și consecințelor sale economice și sociale explică doar parțial preconizata creștere a deficitului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Elemente importante ale situației fiscale care erau deja prezente înainte de izbucnirea pandemiei în 2020 nu au fost modificate. Acestea includ creșteri semnificative ale pensiilor, care nu sunt finanțate, majorarea alocațiilor pentru copii, reducerea taxelor indirecte și diminuarea contribuțiilor sociale pentru unele categorii de angajați", subliniază Comisia Europeană.
Executivul comunitar precizează că încercările Guvernului de a limita impactul unora din aceste măsuri au fost respinse de Parlament, iar rezultatul este incert. Cu toate acestea, chiar dacă propunerile vizând moderarea creșterii pensiilor și a alocațiilor pentru copii ar fi adoptate în cele din urmă, perspectivele fiscale ar rămâne foarte nefavorabile.
"În consecință, autoritățile vor trebui să analizeze noi acțiuni structurale substanțiale, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, pentru a pune deficitul pe o traiectorie descendentă și a împiedica o creștere abruptă a raportului datorie-PIB", susține CE.
Cu toate acestea, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă, în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv al României.
"Această incertitudine excepțională, inclusiv pentru elaborarea unei traiectorii credibile a politicii fiscale, nu permite la acest moment Comisiei să formuleze o recomandare Consiliului conform articolului 126(7)", se arată în documentul menționat.
Într-o scrisoare trimisă de vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, ministrului Finanțelor Publice, Florin Cîțu, la data de 19 septembrie 2010, Comisia a scos în evidență nivelul ridicat de incertitudine cu privire la evoluția pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale socio-economice.
"În consecință, Comisia a ajuns la concluzia că clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2021", precizează executivul comunitar.
Însă, CE subliniază că va reexamina situația bugetară a României în primăvara anului 2021 și va lua măsurile necesare în cadrul procedurii de deficit excesiv, dacă va considera oportun.
Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea va permite Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului, abătându-se însă de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal.
