China urmează să anunțe marți o încetinire puternică a creșterii PIB în primul trimestru, în condițiile în care criza imobiliară, exacerbată de o evoluție slabă a consumului, a afectat activitatea economică pe fondul incertitudinilor din țară, notează France Presse.
Un grup de experți intervievați de AFP a estimat o creștere medie anuală de 4,6% a produsului intern brut (PIB) în a doua economie a lumii în perioada ianuarie - martie, în ritm anual, scrie Hotnews.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Acesta ar fi cel mai lent ritm trimestrial de când aceste date au fost publicate pentru prima dată, în urmă cu peste 30 de ani, excluzând perioada pandemiei - în timpul căreia activitatea în China a fost perturbată.
Această performanță ar fi cu mult sub ținta de „aproximativ 5%" stabilită pentru acest an de către guvern, precum și sub cea din trimestrul precedent (+5,2%).
Cifrele privind creșterea economică vin într-un moment în care unii sunt îngrijorați de traiectoria celei de-a doua mari economii mondiale. Miercuri, agenția de rating Fitch a retrogradat perspectiva creditului suveran al Chinei la negativă, invocând riscuri sporite pentru finanțele publice ale țării, pe fondul unor „perspective economice mai incerte".
„Lipsa cererii interne rămâne o frână" - analist
Revenirea mult așteptată în urma ridicării restricțiilor privind Covid-19 a fost de scurtă durată și s-a consumat anul trecut. Redresarea a fost îngreunată în special de lipsa de încredere a gospodăriilor și a întreprinderilor într-un context de incertitudine, ceea ce afectează consumul.
„Lipsa cererii interne rămâne o frână" pentru creștere, în pofida unei îmbunătățiri a producției industriale, a declarat pentru AFP Heron Lim, analist la agenția de rating Moody's.
Redresarea a fost eterogenă, cu unele sectoare evoluând mai bine, precum cel al serviciilor, susținut de revenirea clienților în restaurante, transporturi și stațiuni turistice. Dar altele încă se chinuie, în special industria prelucrătoare, din cauza cererii interne și internaționale slabe.
Exporturile Chinei, care au fost în mod tradițional un motor de creștere și au un impact direct asupra ocupării forței de muncă, au scăzut cu 7,5% în martie, în ritm anual, potrivit cifrelor publicate vineri de către autoritățile vamale chineze.
Tensiunile geopolitice cu Statele Unite și dorința unor țări occidentale de a-și reduce dependența față de China sau de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare explică acest declin, alături de încetinirea economică globală.
În plus, o criză fără precedent în sectorul imobiliar și eșecurile unor mari grupuri (Evergrande, Country Garden, Vanke etc.) alimentează neîncrederea într-un sector care a reprezentat mult timp mai mult de un sfert din PIB-ul Chinei.
„Cumpărătorii de locuințe rămân foarte reticenți", subliniază analistul Gene Ma, de la Institute of International Finance (IIF). Mai ales că scăderea prețurilor pe metru pătrat face mai puțin atractivă investiția imobiliară.
„Cancerul” care afectează economia Chinei
O altă provocare cu care se confruntă China este deflația. Țara a ieșit din deflație în februarie, pentru prima dată după șase luni de scădere a prețurilor.
Dar creșterea prețurilor a fost practic nulă în martie (+0,1% de la an la an), spre deosebire de marile economii, care au înregistrat o nouă explozie a prețurilor, potrivit cifrelor oficiale.
„Inflația este febra economiei, în timp ce deflația este un cancer", a spus Gene Ma, explicând că aceasta „dăunează consumului și cererii de investiții".
În absența cererii, companiile sunt nevoite să recurgă la noi ieftiniri pentru a-și lichida stocurile și reduc producția, ceea ce amenință gradul de ocupare al forței de muncă și profitabilitatea.
În pofida situației economice, guvernul ar trebui „probabil să își atingă" obiectivul de creștere de „aproximativ 5%" în acest an, potrivit unei note a economiștilor de la banca de investiții Goldman Sachs.
În 2023, PIB-ul Chinei a crescut cu 5,2%. Acest ritm, care ar fi invidiat de majoritatea marilor economii, este totuși cel mai lent pentru această țară de după 1990 (3,9%), excluzând perioada Covid.
