Conform Constituției României, Președintele are un rol mai mult simbolic și de reprezentare în economie, fără a avea atribuții executive directe. Există însă mai multe modalități prin care poate influența sfera aceasta, cel mai mult prin desemnarea premierului.
Președintele României este reprezentantul oficial al statului în relațiile internaționale, inclusiv în domeniul cooperării economice. Poate negocia și semna tratate economice internaționale, dar acestea devin aplicabile doar după ratificarea de către Parlament. În vizitele oficiale externe sprijină interesele economice ale României, cum sunt atragerea de investiții sau parteneriate economice bilaterale sau multilaterale.
În Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), președintele participă la decizii strategice legate de securitatea economică. Vizate sunt sectoarele esențiale precum energia, infrastructura sau resursele naturale.
Promulgarea legilor cu impact economic
Președintele promulgă legile date de Parlament, inclusiv pe cele cu impact economic. El poate influența indirect politica economică, având dreptul de a retrimite legi Parlamentului pentru reexaminare sau de a sesiza Curtea Constituțională dacă există suspiciuni de neconstituționalitate.
Un alt rol care poate avea impact economic este acela de mediator și comunicator. Prin mesajele publice adresate parlamentului, guvernului sau societății, poate orienta dezbaterile economice și recomanda priorități strategice.
Atribuțiile sale în economie sunt limitate de principiul separației puterilor, deciziile directe privind bugetul, politica fiscală sau administrarea companiilor de stat fiind prerogativa guvernului.
Influența maximă în economie: numirea prim-ministrului
Unul dintre cele mai importante roluri indirecte ale președintelui în domeniul economic este numirea prim-ministrului, reglementată de articolele 85 și 103 din Constituție. După alegerile parlamentare sau în cazul vacantării funcției de premier, președintele convoacă partidele parlamentare pentru consultări, scopul fiind identificarea unei majorități care să sprijine un nou guvern. El desemnează apoi un candidat pentru funcția de prim-ministru, care trebuie să prezinte, în termen de 10 zile, un program de guvernare și lista Cabinetului.
Dacă propunerea este aprobată cu majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, președintele emite decretul de numire, iar guvernul devine funcțional. În caz contrar, procedura se reia. Președintele poate desemna o altă persoană sau aceeași.
El are dreptul să refuze o propunere de prim-ministru, dar acest drept este limitat. Un prim refuz poate fi justificat politic sau pe baza lipsei unui sprijin majoritar clar. Dacă refuzul persistă, poate apărea un conflict instituțional care poate fi soluționat de Curtea Constituțională, Parlamentul având posibilitatea să oblige președintele să accepte o propunere ce respectă criteriile constituționale.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge premierul desemnat
Dacă și a doua propunere este respinsă, în termen de 60 de zile, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Nu poate face asta în ultimele 6 luni de mandat prezidențial sau în timpul unei stări de urgență. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
În tot acest timp, țara este administrată de un Guvern interimar, care gestionează doar treburile curente, fără a putea iniția legi majore sau emite ordonanțe de urgență.
În turul al doilea al alegerilor pentru funcția de președinte al României se confrunta luna aceasta Călin Georgescu, candidat conservator independent, și Elena Lasconi, liderul pro-european al partidului Uniunea Salvați România (USR).
