Pentru agențiile autohtone este greu să aducă turiști străini în țară, pentru că România nu are imagine, iar bugetul de promovare este jenant de mic, crede Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45 și președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). El crede că statul ar trebui să fie preocupat să aducă străini în România și să stimuleze agențiile care fac incoming prin facilități fiscale, să dubleze bugetul de promovare și să suporte o parte din costurile deplasărilor turoperatorilor la târgurile externe.
Paralela 45 încearcă să facă incoming încă de la înființare, dar această activitate este ca o loterie costistitoare, spune omul de afaceri. Te duci la târgurile internaționale, îți prezinți marfa, dar e posibil să nu reusesti să închei niciun contact, pentru că este greu să aduci turiști într-o țară fără imagine adaugă Burcea. Practic, ca agent de turism trebuie să prezinți, să explici, iar ulterior să inviți partenerii străini în România și să le faci un tur de prezentare pentru ca ei să poate să facă pachetul și să înceapă să vândă. "Dar dacă România nu are brand, se vinde greu. Investești mult înainte, fără să ai certitudinea că îți scoți banii, iar marjele sunt destul de mici", susține șeful agenției de turism.
El vorbește de sumele jenante alocate pentru promovarea turismului în România, care au fost de 2 milioane de euro în anii din urmă și de 5 milioane în acest an. Asta ar însemna 0,1, respectiv puțin peste 0,2% din încasările de peste 2 miliarde de euro obținute de la turiștii străini în 2016. "Ce afacere se dezvoltă cu un buget de promovare de 0,2%? Niciuna. Pur și simplu nu am avut prim-miniștri în România care să înțeleagă afacerea cu turismul și cu asta, basta!", concluzionează omul de afaceri.
Șeful Paralela 45 spune că agenția pe care o deține aduce anual în România în jur de 3.000 de turiști străini, volum pe care-l consideră extrem de mic. Dintre aceștia, cam 2.000 sunt vorbitori de rusă, iar restul sunt vest europeni și americani. Agenția caută acum și vorbitori de chineză, în încercarea de a pătrunde și pe această piață.
Marea problemă, crede Burcea, e că nu există niciun stimulent pentru agențiile care fac incoming. Din acest motiv, doar circa 40 de agenții aduc turiști străini și celelalte 2.500 fac outgoing. Prima de incoming, solicitată în ultima vreme de ANAT, ar reprezenta o anumită sumă care se acordă pentru fiecare înnoptare în România și care, de fapt, se scade din impozitul pe profit. ANAT a gândit această facilitate astfel încât să nu fie considerată ajutor de stat și să fie amendată de către Bruxelles: statul nu da nimic, doar reduce o taxa. "Nu este complicat, am explicat-o tuturor miniștrilor turismului, de la Udrea încoace, și toată lumea a dat din cap apreciativ, dar cam atât...", afirmă Alin Burcea.
Deci, nu există niciun stimulent pentru cei care fac acest export, completează Burcea; dacă alții exportă lemn sau fier, turismul exportă aer, soare, bere, mâncare... Țările europene se bat astăzi pentru turism, pentru că înlocuiește industriile poluante și consumatoare de resurse. Statul, mai spune omul de afaceri, trebuie să fie preocupat să aducă străini în România, iar pentru asta ar trebui să acorde facilități și stimulente, pentru ca numărul agențiilor care fac incoming să crească.
Daca s-ar legifera prima de incoming, dacă s-ar putea aloca niște sume mai mari pentru promovare, de peste 10 milioane de euro pe an, și dacă statul ar suporta o parte din costurile deplasărilor la târguri, Burcea crede că în 2 ani cu siguranță peste 100 de agenții ar face incoming.
