Avalanșa majorărilor cu salariile și pensiile - destinația pentru aproape 60% din cheltuielile bugetare - se bazează pe speranța creșterii economice. Însă scenariul bugetar din 2016 seamănă îngrijorător cu cel din 2008, când recesiunea a găsit România în imposibilitatea de a-și finanța promisiunile. Datele ultimului deceniu arată că problemele au apărut atunci când cheltuielile s-au umflat brusc, în timp ce încasările au fost rigide, indiferent de modificarea taxelor.
Creșterea economică estimată la 4,1% din PIB anul viitor este argumentul Guvernului pentru ridicarea abruptă a deficitului bugetar - de la un estimat 1,2% în 2015 la 2,8% în 2016 - și abandonarea prudenței. Însă, prognozele se schimbă ușor, iar criza poate lovi suprinzător, moment în care împrumuturile pentru acoperirea cheltuielilor mari sunt greu de găsit și scumpe.
În ciuda experienței, Guvernul a preluat în bugetul din 2016 toate măsurile de majorare a salariilor, pensiilor și indemnizațiilor, care impun cheltuieli mai mari cu 13 miliarde de lei. În același timp, veniturile ar urma să fie afectate negativ de reducerile de taxe: TVA de 20% în loc de 24% ar genera un minus de 7 miliarde de lei, iar alte diminuări de impozite încă 3 miliarde de lei. Totuși, în timp ce impactul relaxării fiscalității nu poate fi calculat strict contabil, cheltuielile cu salariile sau pensiile sunt fixe și trebuie susținute și în anii următori.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Datele centralizate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar a derapat în anii în care cheltuielile cu personalul și asistența socială au crescut dintr-o dată, în vreme ce încasările s-au dovedit puțin sensibile la modificările, în sus sau în jos, ale taxelor.
Așadar, veniturile bugetare au oscilat între 31,2% din PIB și 32,4% din PIB, într-un deceniu. De exemplu, în 2005, anul introducerii cotei unice de impozitare, veniturile au crescut cu 0,2 puncte procentuale față de anul anterior, iar majorarea TVA la 24% s-a văzut în 2011. Însă, veniturile mai mari par, mai degrabă, a fi corelate cu creșterea PIB decât cu modificările de fiscalitate. Din acest punct de vedere, Guvernul a estimat rezonabil venituri de 31% din PIB, în 2016, și nu a riscat o prognoză prea optimistă, ca în 2008.
Devierile însemnate apar la cheltuieli, iar deficitele mari din anii de criză sunt în strânsă legătură cu generozitatea excesivă din anul electoral 2008. Și în 2016 are loc un salt al cheltuielilor cu salariile. În opinia asupra bugetului, Consiliul Fiscal calcula că ponderea în PIB a acestor cheltuieli va fi mai mare cu 0,9 puncte procentuale față de 2015, când s-au făcut cheltuieli temporare de 4 miliarde lei pentru drepturile salariale câștigate în instanțe.
În 2015, cheltuielile de personal sunt estimate preliminar la 7,4% din PIB, iar cele cu asistența socială la 10,8% din PIB, iar pentru 2016 la 7,7% din PIB, respectiv 10,6% din PIB.
Finanțele spun că vor fi necesare 13 miliarde lei pentru a acoperi majorările cuprinse în 21 de acte normative emise în 2014 și 2015 atât de Guvern, cât și de Parlament:
· dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei)
· majorarea indemnizațiilor veteranilor de război și ale persoanelor persecutate din motive etnice și politice (600 milioane lei)
· majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei)
· majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei)
· majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei)
· majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei)
· majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3,026 miliarde de lei)
· actualizare normă de hrană și echipament pentru militari și polițiști (1 miliard lei)
· instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic și consular, funcționari publici parlamentari (300 milioane de lei)
· majorarea pensiilor din sistemul public cu 5%, precum și a unor pensii speciale (polițiști, militari, personal din penitenciare)
Cu toate acestea, Finanțele susțin că ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare totale se mentine pe un trend descendent pe termen mediu, în principal datorită traiectoriei cheltuielilor de personal, cu bunuri și servicii și cu asistența socială, iar deficitul va coborî la 1,2% din PIB, în 2019.
Deficitul mic obținut cu sacrificarea investițiilor
Creșteri de salarii, pensii și ajutoare au fost și în 2013 și 2014, cu impact în anii următori, iar fostul guvern a reglat ulterior deficitul prin renunțarea la investiții. Din acest motiv, sumele, inclusiv pentru proiecte cu finanțare externă și fonduri europene au atins în 2014 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani. De altfel, programarea nu s-a materializat în niciunul din ultimii ani. În 2013, prin legea bugetului era prevăzut 5,8% din PIB pentru investiții, iar execuția a indicat 5%, în 2014 a fost propus 6% din PIB și s-a ajuns la 4,9%, iar în 2015, de la 6,4% aprobat se estimează o realizare de numai 4,8% din PIB. Subperformanța de la investiții explică și excedentul de peste 5 miliarde lei înregistrat după 11 luni, deși până la încheierea anului ar trebui să se ajungă la un deficit de peste 13 miliarde lei. Practica de a cheltui sume uriașe în decembrie nu este nouă și indică atât o programare, cât și o execuție defectuoasă a cheltuielilor.
Practic, o parte din fonduri a fost redirecționată, și în 2014, și în 2015, către salarii, pensii și ajutoare sociale, iar suma rămasă necheltuită a contribuit la obținerea unui deficit mic. Pentru 2016, în schimb, Guvernul a prevăzut un procentaj realist pentru investiții, raportat la realizările din anii trecuți, de 5% din PIB. Dar această cifră nu va mai permite atât de ușor realocări în interiorul bugetului prin rectificări sau prin fondul de rezervă bugetară, iar atingerea deficitului de 2,8% din PIB în bază cash și de 2,95% din PIB conform ESA va fi o misiune dificilă.
Consiliul Fiscal consideră că riscul de depășire a nivelului de referință de 3% din PIB și de reintrare în procedură de deficit excesiv apare drept semnificativ. Instituția apreciază că, în 2016 și 2017, deficitele vor fi de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB, într-un scenariu de politici nemodificate.
Bugetul pe 2016, ”exemplu de manual”
De altfel, în opinia Consiliului Fiscal ”construcția bugetară aferentă anului 2016, dar și proiecția acesteia pe termen mediu, reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare era menită să prevină - legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar”.
Bugetul asumat de noul guvern nu diferă ca filozofie de cele din ultimii ani. Prioritizarea investițiilor și monitorizarea lor sunt tot la stadiul de deziderat și ar urma să fie pregătite pentru 2017. În lipsa lor, Ministerul Finanțelor nu are o imagine clară a modului în care sunt cheltuiți banii pe diverse proiecte și nici stadiul în care se află. Din această cauză, resursele sunt risipite, ineficiența fiind documentată atât de Curtea de Conturi, cât și de Consiliul Fiscal, care a constatat că, deși România alocă unul dintre cele mai mari procente pentru investiții publice, are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Nici corupția nu este un factor de neglijat, Direcția Națională Anticorupție probând că sunt extrase ca mită sute de milioane de euro din proiectele cu finanțare de la stat.
Noutatea politicii fiscal-bugetare din 2016 este scăderea taxelor care a fost combătută ferm în vară, în special de economiștii Băncii Naționale, pe motiv că va alimenta consumul și va duce la un derapaj al deficitului bugetar, afectând stabilitatea macroeconomică. Aceste îngrijorări nu au mai fost exprimate la fel de vocal în toamnă, când Parlamentul și Guvernul au solicitat majorări de cheltuieli. Totuși, reducerea impozitării poate avea efecte pozitive nu doar pentru consum, unde TVA mai mic are un rol important, ci și pentru investiții și crearea de locuri de muncă, atât timp cât cele 10 miliarde de lei lăsate mediului privat au șanse să fie mai bine gestionate decât de stat.
