Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
BNR a menținut la 1,25% dobânda cheie la cea mai recentă ședință de politică monetară și a revizuit la 5,6% de la 4,1% inflația de la finele anului (rata a ajuns la 5% în iulie), ca urmare a unor șocuri pe partea de ofertă din economie, venite din creșterea prețurilor la produsele energetice – curent, gaze și carburanți.
În minuta ședinței, conducerea BNR discută în principal de poziția economiei, însă, ceea ce arată că sunt așteptate și presiuni inflaționiste din partea cererii.
Economia și-a revenit mai rapid decât era anticipat, notează BNR, care arată că suntem cu două trimestre mai rapid pe exces de cerere, adică creșterea este peste potențial, ceea ce pune presiune pe prețuri.
“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluției din trimestrul I –, iar în 2022, deși în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condițiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite față de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie”, se arată în minuta BNR.
Comisia de prognoză a rectificat de la 4,3% (în ianuarie), la 5% (în aprilie) și apoi la 7% (august) estimarea pentru creșterea PIB în acest an.
Creșterea este alimentată în principal de consumul privat, inclusiv ca urmare a revenirii cererii de după ridicarea restricțiilor, dar dinamica acestuia se va păstra sub nivelurile din perioada 2016-2019. O contribuție mai mare decât în perioada de dinaintea crizei COVID-19 va veni din investiții.
“În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creșterii mai ample a cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra investițiilor sectorului privat, finanțate și prin fonduri europene”, notează BNR.
Banca centrală se așteaptă ca exportul net să-și reducă impactul contracționist, însă mai puțin decât era estimat în mai, în condițiile în care cererea internă și-a revenit mai rapid decât cea externă și importurile crescute sunt necesare pentru investițiile anunțate, mai ales că mărfurile s-au scumpit pe piața internațională.
O creștere mai rapidă a economiei înseamnă și o ameliorare a situației din piața muncii. Deja șomajul a scăzut de la 5,9% la începutul anului la 5,2% în iunie, iar efectivul salariaților a recuperat din pierderile din pandemie.
BNR notează că accelerarea considerabilă a creșterii salariilor în aprilie-mai în acest an vine și dintr-un efect de bază legat de perioada stării de urgență de anul trecut, când mulți salariați au fost trimiși în șomaj tehnic. Pe de altă parte, apar din nou presiuni în unele domenii în ceea ce privește forța de muncă disponibilă.
“Scăderea gradului de relaxare a pieței s-a accentuat probabil în cursul verii, au apreciat membrii Consiliului, evocând intențiile crescute de angajare relevate de sondaje de specialitate pentru trimestrul III, precum și evidențele dinamizării recente a activității de recrutare până la un nivel apropiat celui pre-pandemic. Pe anumite segmente ale pieței au apărut chiar disproporții între cererea și oferta de forță de muncă, precum și dificultăți ale unor firme în atragerea de personal calificat, de natură să genereze presiuni asupra salariilor sau să crească apelul la lucrători din străinătate, au semnalat unii membri ai Consiliului”, arată BNR.
Deocamdată, în industrie costul salarial unitar s-a adâncit în teritoriu negativ, în condițiile în care firmele au recuperat mult mai rapid în productivitate decât au crescut salariile, după evoluția nefastă de anul trecut.
Banca centrală avertizează cu privire la viabilitatea unor firme fără sprijin de la stat în perioada următoare, în contextul în care și materiile prime s-au scumpit.
Amenințarea cea mai mare la adresa perspectivelor din economie vine din evoluția pandemiei și a noii variante Delta, mai ales în condițiile creșterii cazurilor în Europa și pe alte continente, arată BNR.
Din perspectivă macroeconomică, înrăutățirea deficitului de cont curent, care la jumătatea anului era cu 75% peste nivelul din 2020, este una dintre cele mai pregnante probleme. BNR arată că de aici vin riscuri la adresa inflației și asupra sustenabilității creșterii economice, dar și asupra cursului de schimb.
Așa cum a mai arătat și cu alte ocazii, BNR notează și incertitudinile din politica bugetară a statului, care s-a trezit cu încasări peste așteptări în acest an, ca urmare a avansului produsului intern brut peste estimări, bani care urmează să fie împărțiți la următoarea rectificare bugetară.
BNR sugerează, din nou, că veniturile nescontate ar trebui economisite, în condițiile în care deficitul fiscal al României este ieșit din limită încă din 2019.
“În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare. În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului”, se arată în minută.
De altfel, BNR mai arată că viteza economiei ar trebui să contrabalanseze o scădere a deficitului bugetar în perioada următoare. Lipsesc, însă, datele cu privire la strategia guvernamentală în această direcție.
