BNR a păstrat rata cheie la 6,5% pe an, nivel la care se află din august 2024. Rata facilității de credit a rămas la 7,5% pe an și cea a facilității de depozit, care funcționează ca rată de referință de facto în contextul unui excedent de lichiditate, la 5,5%. Decizia băncii centrale a fost anticipată în unanimitate de analiști.
Inflația a urcat de la 9,9% pe an în martie la 10,9% pe an în mai. Evoluția este atribuită de BNR creșterilor de prețuri la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate (chirii pentru locuințele de stat). Evaluarea BNR arată că inflația este în scădere deja.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, arată BNR.
Pe lângă factorii statistici care vor susține scăderea ratei anuale a inflației, BNR mai mizează pe scăderea cererii din economie, care pune presiune descendentă pe prețuri.
„În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, arată BNR.
Economia a scăzut cu 1,2% anual în primul trimestru din acest an și a stagnat față de ultimul trimestru din 2025.
BNR evaluează că economia înregistrează o „ușoară redresare” în trimestrul al doilea din acest an, comparativ cu precedentul, precum și o creștere a dinamicii anuale.
Indicatorii economici au avut evoluții mixte.
Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie-mai (creștere lunară de 1,3% în mai, declin anual moderat de la 6,2% la 4,7%), iar cele de autoturisme au accelerat ușor în prima lună din T2. Totodată volumul serviciilor prestate populației și-a atenuat scăderea, iar volumul lucrărilor de construcții a crescut semnificativ în aprilie (+20% față de aprilie 2025). O evoluție mai slabă a avut-o industria în termeni anuali. Deficitul de cont curent și-a temperat descreșterea.
Din piața muncii, BNR remarcă scăderea efectivului salariaților în continuare în aprilie, dar cu un pas mai lent, precum și menținerea ratei șomajului la 6,4% pe an în aprilie-mai, după creșterea din primul trimestru. Totodată, dinamica salariilor a încetinit mai lent, dar și intențiile de angajare au scăzut, iar deficitul de forță de muncă a continuat să se reducă.
Riscurile la adresa prognozei de inflație de 5,7% la finele T3, de 5,5% la finele lui 2026 și 2,9% la finele lui 2027 vin din mai multe surse interne și externe, în principal din situația fiscal-bugetară și piața energetică globală, arată BNR.
„Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, arată banca centrală.
Ținta de deficit în acest an este de 6,2% din PIB, în scădere de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Deficitul trebuie însă să fie redus și în următorii ani pentru încadrarea treptată în nivelul de maxim 3% din PIB și oprirea avansului datoriei publice.
„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
Prețul petrolului Brent a urcat marți-miercuri cu circa 7%, pe fondul atacurilor Iranului asupra unor nave care treceau prin Strâmtoarea Ormuz, acțiuni la care SUA au răspuns cu atacuri aeriene asupra Iranului.
BNR reia îndemnul privind absorbția și utilizarea „la maximum” a fondurilor europene, în principal a celor din PNRR, pentru contrabalansarea efectelor consolidării bugetare și a celor generate de conflictul din Golf.
