Banca Națională a României nu a mai avut nicio ieșire în fața jurnaliștilor după februarie 2020, de dinainte ca epidemia COVID-19 să ajungă în România. Conducerea băncii centrale, sub motivul pandemiei, nu a mai ieșit deloc în public, într-un an cu multă volatilitate economică și financiară. Celelalte bănci centrale din Uniunea Europeană cu politică monetară au continuat, practic, neîntrerupt dialogul cu societatea prin intermediul jurnaliștilor.
În 11 februarie 2020 guvernatorul Mugur Isărescu prezenta raportul trimestrial asupra inflației. Se strecura printre întrebările legate de majorarea pensiilor cu 40% și declara că nu mai pricepe nimic din zgomotul mediatic pe subiect. Menționa, din nou, cele două deficite mari care amenințau România, anume cel bugetar și cel de cont curent, și care în cele din urmă s-au făcut și mai mari. Pe atunci coronavirusul din China era doar o potențială sursă de risc pentru BNR. Și tot de atunci pe Isărescu presa nu l-a mai văzut în trup și nici nu a mai avut ocazia să-i pună întrebări.
Isărescu ieșea public în fiecare an cel puțin cu ocazia celor patru rapoarte de inflație și a celor opt briefinguri de presă după decizia de politică monetară. Cel puțin o dată pe lună era în fața presei să răspundă la întrebări. Din februarie anul trecut a mai dat, sub nume de declarație, doar cinci comunicate cu date statistice și a mai apărut cu patru discursuri scurte, citite, la deschiderea unor conferințe online ale FMI, BEI sau ale Băncii Moldovei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul, care oricum apărea rar în fața presei, n-a mai apărut deloc. Public, s-a văzut doar la primirea unui premiu de la Asociația Română de Sociologie pentru cartea sa de critică a capitalismului românesc postcomunist.
Întrebări ar fi fost, pentru că vremurile au fost tulburi, câtă vreme BNR a fost în sihăstrie comunicațională. În termeni trimestriali, România a avut cea mai mare scădere a economiei, de când avem date, în trimestrul care s-a suprapus în parte peste carantina generalizată din aprilie-iunie. În martie, cum pandemia a cuprins Europa, capitalurile au fugit acasă cu o viteză nemaivăzută de la criza din 2008. Investitorii au returnat chiar și împrumuturile către subsidiare. Dobânzile la datoria publică au urcat abrupt, presiunea pe curs a fost puternică.
BNR a redus dobânda la lei de la 2,5% la 1,25% în mai multe trepte și, în premieră, a început să cumpere titluri de stat din piața secundară, lucru ce părea neverosimil când Mugur Isărescu prezenta încă raportul de inflație.
Conducerea BNR, prin carantina mediatică auto-impusă, nu a fost deranjată cu întrebările legate de politică și implicații în economie – anul trecut au fost două rânduri de alegeri. În plan personal, Isărescu n-a fost pus în situația să primească întrebări legate de acuzația de colaborare cu Securitatea comunistă, pe care o contestă, după ce în aprilie anul trecut a fost chemat în instanță de CNSAS.
Pandemia n-a oprit comunicarea cu autoritățile chiar în toată România. Spre exemplu, ședințele de guvern s-au ținut în fiecare săptămână cu sesiunea de întrebări de la presă. La fel și în cazul ministerelor. Chiar și unele dintre băncile comerciale au prezentat rezultatele financiare cu întrebări din partea presei. Banca centrală, care are oricum una dintre cele mai mari săli din țară pentru conferințele de presă la Mitiță Popescu, putea să ia exemplul altor bănci centrale mai mici sau mai mari și să țină în continuare legătura cu cetățenii prin intermediul presei.
Banca Centrală Europeană, spre exemplu, n-a încetat niciun moment comunicarea cu presa. A trecut la videoconferințe transmise în direct în aprilie 2020, cu întrebări de la jurnaliști prin telefon pentru președinta Christine Lagarde. Cursivitatea conferințelor a fost, în linii mari, la fel ca cea de dinainte de începerea pandemiei.
În Polonia, în martie 2020 era încă prezentat raportul de inflație cu presa în sală, de către Piotr Szpunar, directorul departamentului de analiză. Începând cu iulie au fost prezentată următoarele ediții ale raportului, dar de această dată cu întrebări de la presă citite de un angajat al băncii. Din decembrie, și guvernatorul Adam Glapiński ține o conferință la care răspunde la întrebările primite la distanță de la presă și investitori.
În Ungaria, în martie anul trecut, vice-guvernatorul Márton Nagy ținea conferința de presă de prezentare a raportului de inflație cu întrebări prin chat de la jurnaliști. În aprilie 2020 guvernatorul György Matolcsy ținea o conferință, alături de viceguvernatori, pentru prezentarea deciziei de politică monetară, tot cu întrebări de la distanță. La fel s-a întâmplat și cu prezentările următoare. Banca Ungariei a venit cu conferințele regulate în care a prezentat raportul asupra inflației, dar și cu rapoarte privind piața imobiliară sau contul curent.
În Cehia, conferințele s-au ținut cu regularitate anul trecut, inclusiv în prima parte a pandemiei. Inițial întrebările de la jurnaliști au venit prin internet/telefon, dar apoi au fost reluate conferințele cu reporteri în sală, cu guvernatorul Jiří Rusnok la pupitru. Banca Centrală a Cehiei a continuat și conferințele regulate cu analiștii (în principal din bănci), în care conducerea băncii și alți specialiști răspund prin sistemul de web-conference. În iunie 2020, de pildă, prezentarea raportului de stabilitate financiară s-a făcut cu presa în sală. Cel mai recent briefing de presă e din 6 mai, când a fost prezentat al treilea raport privind evoluțiile economice și monetare din acest an, tot cu jurnaliștii prezenți.
De după februarie anul trecut, BNR a avut cinci rapoarte de inflație publicate și șapte decizii de politică monetară adoptate fără prezentarea lui Isărescu, cele mai recente în mai, plus un raport de stabilitate pe care îl prezenta Georgescu – trebuia să publice două anul trecut, dar cel din decembrie nu a mai apărut.
BNR intenționează să reia conferințele cu jurnaliști abia din 7 iulie, cu ocazia următoarei ședințe de politică monetară, a declarat pentru Profit.ro purtătorul de cuvânt Dan Suciu, dată la care se vor fi împlinit un an și cinci luni de pauză în comunicare.
