Stabilitatea financiară a Românie nu este amenințată, în momentul de față, de un risc sistemic sever, dar există mai multe riscuri ridicate și moderate, arată BNR, într-o hartă a riscurilor inclusă în Raportul asupra stabilității financiare pe 2015.
Mai multe incertitudini externe sunt sursa unui risc sistemic ridicat și pentru stabilitatea financiară a României, risc aflat în creștere în prezent, a arătat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. Printre acestea: incertutudinile privind creșterea economică mondială, starea sistemului financiar internațional, posibila inversare a tendinței descendente a ratelor de dobândă pe plan internațional și modificări ale sentimentului investitorilor.
Potrivit Raportului, persistența unui nivel prea scăzut al ratei dobânzii pentru o perioadă prea îndelungată de timp induce un risc de inversare abruptă al acesteia. Ratele scăzute pot crea distorsiuni pe canalul creditării, întrucât adâncesc capcana datoriei pentru populație și companii, dezechilibrează finanțele publice prin finanțarea temporară, cu costuri scăzute, a unor deficite mai mari, reduc stimulentul pentru reforme structurale, pot conduce la alocarea greșită a resurselor între sectoarele economice. În plus, stimulează investițiile în active cu randamente mari, dar mai riscante și mai puțin lichide, subestimează riscul de credit și reduc eficiența politicii monetare după testarea pragului zero al ratei dobânzii. .
Tot ridicat, dar în stagnare, este și riscul ca, pe plan intern, Guvernul să revină la politici economice prociclice.
Mai puțin amenințătoare decât riscurile externe și decât cele generate de deciziile politice sunt văzute, în harta BNR, riscurile provenite din activitatea sistemului bancar.
Astfel, faptul că activitatea de creditare a sectorului companiilor nefinanciare continuă să aibă o evoluție modestă, deși există un potențial de creștere sustenabilă, este văzut ca un risc sistemic moderat, la fel ca și riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia, ambele în stagnare. Tot moderat, dar în scădere, este riscul de credit asociat stocului de credite, în contextul creșterii ponderii creditului în lei.
Potrivit viceguvernatorului Voinea, potențialul de creditare sustenabilă există, în condițiile în care circa 10.000 de companii foarte performante, selectate pe baza criteriilor de profitabilitate și investiții, cu rol important în economie, nu se finanțează prin sistemul bancar, deși au un grad de îndatorare scăzut și ar putea susține un volum de credite semnificativ.
Populația cu venituri scăzute are în continuare un grad ridicat de îndatorare și este vulnerabilă la șocuri ale ratei dobânzii, arată Raportul asupra stabilității financiare. BNR amintește că procesul de curățare a bilanțurilor băncilor nu s-a încheiat, profitabilitatea acestora fiind afectată. De asemenea, ponderea creditelor în valută este încă majoritară și riscul valutar s-a materializat în 2015 pentru debitorii în franci elvețieni și în dolari ca urmare a aprecierii acestor valute față de euro – fără a crea însă un risc sistemic.
În condițiile în care riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia este apreciat ca fiind moderat, BNR vede necesară menținerea unei monitorizări atente și a unei abordări prudente privind băncile românești cu capital grecesc
Situația geopolitică din Orientul Mijlociu, care a determinat fluxuri mari de migranți și ar putea avea consecințe asupra pieței unice europene, este percepută ca având un risc sistemic în creștere, dar încă redus pentru România. Deși România nu este în prezent direct afectată de această evoluție, BNR apreciază că principalele riscuri pentru economie ar putea proveni prin câteva canale: presiunile bugetare, odată cu creșterea cheltuielilor cu asistența socială și securitatea națională, din afectarea schimburilor comerciale, ca urmare a posibilelor probleme privind transportul mărfurilor în spatial european, și pe piața muncii, prin creșterea ratei șomajului.
