Banca Națională a României vede multiple riscuri și incertitudini în economie, într-o perioadă în care inflația a ajuns la cel mai mare nivel din ultimul deceniu. Criza politică afectează profilul de risc al României și credibilitatea planurilor de reducere a deficitului bugetar, ceea ce pune presiune pe deprecierea leului și costurile de finanțare. Mediul economic este oricum afectat de perspectiva retragerilor măsurilor de sprijin guvernamental și explozia costurilor cu energia, materiile prime și blocajele din aprovizionare, situație ce ar putea genera restructurări și falimente, precum și o prelungire a presiunilor inflaționiste. BNR vorbește, chiar, după multă vreme de o spirală vicioasă salarii-prețuri.
BNR a motivat decizia de la începutul lunii octombrie de majorare a dobânzii cheie, de la 1,25% la 1,5%. La acel moment, inflația anuală în august era de 5,3%, în creștere de la 5% în iulie, în timp ce inflația de bază crescuse de la 2,9% la 3,2%. Între timp au fost publicate datele pe septembrie, care arată o creștere la 6,3% a inflației anuale, în timp ce rata inflației de bază a ajuns la 3,6%.
Creșterea prețurilor la energie, creșterea cotațiilor mărfurilor, inclusiv a celor agroalimentare sunt menționate de banca centrală în mai multe rânduri în minută drept principalele surse de creștere a inflației, atât direct, cât și indirect, prin creșterea costurilor de producție.
Pe termen scurt banca centrală se așteaptă la o accelerare a inflației – deja avem o depășire clară a prognozei de 5,6% pentru finele anului, iar unii analiști chiar văd inflația la 7% -, în condițiile creșterii presiunilor de pe partea ofertei – este așteptată o nouă scumpire a gazelor naturale, iar din septembrie a crescut deja acciza la tutun și s-au scumpit și polițele RCA. Dar situația neprielnică la nivel internațional s-ar putea prelungi, cu efecte mai îndelungate asupra inflației, avertizează banca centrală.
“Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic și mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, semnalând ascensiunea continuă și/sau abruptă a cotațiilor unor mărfuri energetice și non-energetice, precum și persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, asociate cu costuri crescute de transport, ce afectează vizibil – direct sau indirect – și inflația de bază, inclusiv pe calea prețurilor importurilor”, se arată în minută.
BNR a considerat în ședințele precedente, chiar dacă inflația era ieșită din țintă cu mult, că nu trebuie să majoreze dobânda cheie pentru a răspunde acestor șocuri pe partea de ofertă. Acum menționează din nou că încercarea de a contracara aceste presiuni ar fi ineficace și chiar contraproductivă, afectând creșterea economică. Pe de altă parte, banca admite că este nevoie să țintă în frâu anticipațiile din piață că prețurile vor continua să crească, ceea ce i-ar putea afecta credibilitatea.
“În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă și relativ persistentă a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei –, să deterioreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri, având în vedere și tendința de scădere a gradului de relaxare a pieței muncii. În aceste condiții, a fost subliniată în mod repetat nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale”, se arată în minută.
Pe partea de cerere BNR vede o răcire a presiunilor inflaționiste. Scade venitul disponibil ca urmare a creșterii cheltuielilor cu energia și alimentele, ceea ce duce la un excedent mai mic de cerere decât anticipa anterior banca centrală.
Banca centrală remarcă deprecierea pronunțată a leului de la mijlocul lunii august, urmată apoi de o creștere mai moderată, pe care o pune pe seama reducerii diferențialului de dobândă, după ce băncile centrale din Ungaria și Cehia au majorat dobânda cheie, dar și ulterior a tensiunilor politice interne – ieșirea USR-Plus de la guvernare și mai recent căderea cabinetului Cîțu chiar în ziua ședinței de politică monetară.
“În aceste condiții, s-a arătat, în mod repetat, că incertitudinile sporite privind consolidarea bugetară generate de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern și de dinamica inflației, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potențiale consecințe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflației, încrederii în moneda națională și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum și asupra costurilor de finanțare a economiei”, arată BNR.
BNR mai face și alte trimiteri la situația fiscală – alterată puternic în ultimii doi ani, cu deficite de 8-9% din PIB -, și arată că alte presiuni vin din cheltuielile permanente ridicate (pensii, salarii), dar și din scumpirea drastică a energiei și a materialelor de construcții, din măsurile de subvenționare a consumatorilor pentru facturile la utilități, precum și din noi măsuri guvernamentale motivate de deteriorarea abruptă a situației epidemiologice.
Pe termen mai lung există pericole la adresa economiei din restrângerea subvențiilor, mai ales în contextul crizei prețurilor la energie și scumpirea materiilor prime.
“Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc totuși incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme”, avertizează BNR.
Analiștii se așteaptă ca BNR să majoreze din nou dobânda cheie la ședința din noiembrie. BCR anticipează chiar că urmează un salt de 0,5 puncte procentuale, care să acopere și perioada de pauză în ședințe până în ianuarie.
