Stingerea datoriilor prin executarea garanțiilor, indiferent de valoarea obținută, va crește costul viitoarelor credite ipotecare, atât prin riscurile mai mari pe care și le asumă băncile, cât și prin cheltuielile pe care băncile va trebui să le angajeze pentru valorificarea imobilelor, reclamă bancherii, respingând la unison aplicarea retroactivă a practicii de dare în plată.
Darea în plată, adică stingerea tuturor datoriilor unui debitor persoană fizică prin vânzarea garanției aferente creditului, va intra în vigoare din martie 2016, prin transpunerea unei directive europene (2014/17/UE), dar nu este clar, încă, în ce măsură se va aplica și creditelor în derulare la acel moment.
Directiva reglementează darea în plată ca acord al părților stipulat expres în contractele de creditare, dar permite legiuitorului național să o aplice pentru toate contractele ipotecare. Un proiect ANPC propune ca darea în plată să fie aplicată pentru toate creditele ipotecare.
"În orice situație, riscul de creditare se împarte între creditor și consumator, iar returnarea sau transferarea către creditor a garanției sau a veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficientă pentru rambursarea totală a creditului", se arată în proiectul elaborat de ANPC.
Bancherii spun însă că darea în plată este un concept american, construit pe o altă filosofie și care a stat la baza crizei financiare din SUA.
"Prețul casei a început să scadă și, când constată că valoarea casei este mai mică decât creditul, clientul punea cheile pe masă. Acest lucru a accelerat scăderea prețului caselor din SUA. Mulți nu cumpărau case pentru a locui în ele, ci pentru a specula creșterea valorii imobilelor. Inexistența acestei practici în Europa modifică întreaga filosofie a creditării. În SUA se ajunsese foarte ușor să se acorde credite până la 85-95% din prețul casei", a explicat Eugen Rădulescu, directorul Direcției Stabilitate din BNR, la un seminar de retail bancking.
Rădulescu susține că economia SUA este însă mult mai puternică și poate reveni și după o asemenea cădere în spirală. El mai spus că toate creditele pe care le acordă băncie au surse atrase bani, iar rambursarea depozitelor nu se poate face cu garanții, "adică nu poți să-i dai deponentului WC-ul dintr-o casă".
Replica ANPC a fost însă imediată, prin Laura Răduț, șef serviciu în instituție, care a arătat că studiile privind criza din SUA nu au incriminat darea în plată, ci mai curând ușurința cu care au fost acordate acele credite și dobânzile foarte scăzute.
Mai mult, Răduț a observat discrepanța între avertizarea bancherilor privind creșterea costurillor în cazul introducerii dării în plată și critica asupra acestui produs pe piața din SUA, care-l plasează ca fiind facil și cu un grad înalt de îndatorare.
Directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare (CPBR), Oana Petrescu, ridică problema absenței infrastructurii necesare pentru ca băncile să poată aplica darea în plată. Ea a arătat că băncile nu pot deveni proprietari de complexe imobiliare și că ar fi nevoie de structuri specializate, brokeri care să preia astfel de portofolii și o piață imobiliară mai adâncă.
Oficialul CPBR a mai punctat că aplicarea retroactivă, adică pentru creditele în derulare, ar fi neconstituțională, însă reprezentantul ANPC susține că există un precedent al Curții Europene de Justiție care a apreciat lipsa retroactivității pentru contractele cu executare succesivă.
