Presiunea salariilor și a pensiilor, majorate în mai multe etape în ultimul an, lasă tot mai puțin loc investițiilor. În același timp, ritmul foarte lent al lucrărilor publice și al intrării de fonduri europene se vede în suma de 17,3 miliarde lei, cheltuită în primele 3 trimestre ale acestui an, în scădere cu 9% față de anul trecut.
Cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 60% din bugetul României, după primele nouă luni ale anului, cumulând 101,7 miliarde lei față de 94,14 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este semnificativă față de anii precedenți, când au însumat 88,6 miliarde lei, în 2014, și 85,32 miliarde lei, în 2013. Ținând cont că, până în acest an, au fost achitate mai multe tranșe de despăgubiri pentru drepturi salariale câștigate în instanță, de câteva miliarde de lei, saltul cheltuielilor cu salariile și pensiile din 2016 este chiar mai mare decât arată datele la care se raportează din execuțiile bugetare.
În schimb, cheltuielile cu investițiile au fost în scădere, la 17,3 miliarde lei în primele trei trimestre din acest an față de 19 miliarde lei în perioada similară din 2015. Astfel, majorarea cheltuielilor cu salariile, de 9,6%, și a pensiilor, cu 7,7%, este, parțial, compensată de diminuarea investițiilor cu 9%.
Cheltuieli mari pe final de an
Anul trecut, Guvernul a ajuns la cheltuieli de peste 33 miliarde lei pentru investiții, numai în decembrie fiind de 15 miliarde lei. De altfel, ritmul de cheltuire alert pe final de an arată probleme atât în programarea, cât și în execuția bugetului și nu doar în 2015, ci și în anii anteriori, ca și în cel în curs. Neexecutarea lucrărilor și a proiectelor pentru care au fost programate sume în buget au dus la realocări prin rectificări bugetare sau prin Fondul de rezervă, suplimentat cu sumele neutilizate.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Guvernul evită să își asume bugetul pentru 2017, prevalându-se de o modificare introdusă de Cabinetul Ponta din rațiuni electorale Având în vedere că, pentru 2016, au fost programate 37,3 miliarde lei pentru investiții, ar însemna că, în ultimul trimestru, ar urma să fie distribuite 20 miliarde lei. În 2015, cele 15 miliarde lei cheltuite în decembrie au fost pentru plăți aferente cadrului financiar european, care s-a încheiat în acel an (2007-2013 plus 2 ani), subvenții pentru agricultori și alte plăți în contul UE.
În acest an, însă, plățile pentru atragerea fondurilor UE au fost mici, iar sumele intrate în buget din această sursă au scăzut foarte mult comparativ cu 2015. Chiar dacă anul trecut a fost ultimul în care puteau fi decontate, pentru că se încheia cadrul financiar, reducerea de peste 5 miliarde lei arată o slabă capacitate administrativă.
Când a preluat mandatul de ministru al Finanțelor, Anca Dragu arăta că surplusul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii noiembrie 2015 nu era un motiv de bucurie, pentru că se realizase prin diminuarea investițiilor.
CITEȘTE ȘI Situația fondului de pensii, tot mai precară: Încasează din ce în ce mai puțin din contribuții și trebuie alimentat substanțial din alte taxe La 9 luni din acest an, bugetul a intrat pe deficit de 3,7 miliarde lei (0,49% din PIB). Deficitul este rezultatul majorării pensiilor și salariilor, care au urcat cheltuielile totale ale bugetului consolidate cu 4%, și al neintrării de fonduri UE, care au micșorat veniturile cu 2%. Încasările din taxe, sursa fundamentală de alimentare a bugetului, respectiv veniturile fiscale, au fost cu 500 milioane lei mai mici decât în primele 9 luni din 2015.
“Avem un surplus bugetar, dar care nu trebuie să ne bucure. Ne-am uitat pe structura acestui surplus și el provine dintr-o neexecutare a cheltuielilor de investiții. Acest lucru arată o ineficiență în zona investițiilor, o capacitate instituțională ce trebuie îmbunătățită. Aceasta este prioritatea mandatului meu (...) Execuția la 10 luni față de program a fost undeva la jumătate, dar analizăm în ce măsură noiembrie și decembrie sunt luni de execuție sau doar pentru decontarea unor investiții deja efectuate în lunile precedente”, spunea ministrul Finanțelor, Anca Dragu, în noiembrie anul trecut.
Tot la acel moment, aceasta spera ca execuția să fie mai bună în 2016. Reforma administrației, a achizițiilor publice și a gestionării fondurilor europene au fost, însă, mai mult clamate decât puse în practică în acest an.
Salarii mari, reformă administrativă eșuată
"Din păcate, n-am fost pregătiți aici, n-a fost nici suficientă ambiție din partea miniștrilor care ar fi trebuit să abordeze lucrurile acestea mai frontal. Dar și acolo au început lucrurile, pentru că, pe baza strategiei funcției publice, a strategiei în administrația publică locală, care este în pregătire, a strategiei privind formarea profesională în administrație, urmează să modificăm mai multe legi prin care vom introduce anumite elemente de reformă pe care le aveam prevăzute inițial, iar lucrul acesta îl vom face până la sfârșitul mandatului", admitea premierul Dacian Cioloș, în urmă cu o lună.
CITEȘTE ȘI Fiscul înființează o structură de control pentru comerțul electronic. Deja cere date de la olx, okazii și firme de curierat pentru a afla cine nu achită taxe Fără reforme, doar creșterea salariilor nu va face administrația mai eficientă, dar va induce riscuri nu doar pe buget, ci în toată economia. Lipsa de acțiune a Guvernului este “compensată” de frenezia parlamentarilor, amplificată în preajma alegerilor, de a vota majorări salariale generoase. De altfel, premierul estima că deciziile din ultimele luni – eliminarea a 102 taxe nefiscale, creșteri de salarii etc – vor însemna un plus de cheltuieli de 9 miliarde lei.
În aceste condiții, un raport ING prognozează că deficitul bugetar va ajunge la 4,4% din PIB anul viitor, în vreme ce ținta anunțată este de 2,7% din PIB. Implicațiile vor fi atât o nouă diminuare a cheltuielilor de investiții, cât și împrumuturi mai scumpe pentru acoperirea deficitului. Nicio majorare de taxe sau renunțarea la măsurile aflate în Codul fiscal și care ar urma să fie aplicat de la 1 ianuarie 2017 – TVA de 19%, diminuarea accizelor la combustibil și eliminarea taxei pe stâlp – nu sunt excluse, iar refuzul Guvernului în funcție de a-și asuma public un proiect de buget creează incertitudine pentru investitori și stimulează iresponsabilitatea politicienilor în prag de alegeri.
