Un sfert din cei 5,5 milioane de salariați din România se află în București, unde își au sediul peste 82 mii de angajatori, mai mulți decât cumulează primele patru județe într-un clasament al numărului locurilor de muncă existente la nivel național: Timiș, Cluj, Prahova și Brașov. La polul opus se plasează Mehedinți, Giurgiu sau Tulcea, care numără în jur de 3-4 mii de angajatori și 35-45 mii de salariați. În timp ce angajatorii se zbat să găsească lucrători calificați în zonele dezvoltate ale țării și se confruntă cu presiunea creșterii salariilor, în regiunile sărace oferta și remunerarea se mișcă foarte încet, creșterea economică nefiind aproape deloc resimțită.
În România existau în jur de 5,5 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă și parțială, la jumătatea anului 2016, încheiate de 438 de mii de angajatori, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii, Casa Națională de Pensii (CNPP) și Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de Profit.ro. Dintre acestea 4,75 mil contracte erau cu normă întreagă, iar 760 mii cu timp partial de lucru. Informațiile raportate de angajatori în declarațiile privind salariații arată că 1,9 mil contracte din totalul de 5,5 milioane erau încheiate, în iunie 2016, pentru un salariu minim brut de 1.250 lei, în timp ce câștigul mediu brut calculat la aceeași dată de INS era 2.874 lei. În jur de 420 de contracte erau cu valori brute de peste 5.000 lei.
În Capitală, salariul mediu brut era 3.159 lei, conform CNPP, pe locurile următoare fiind județele Ilfov (2.518 lei), Sibiu (2.483 lei), Timiș (2.445 lei), Cluj (2.298 lei), Brașov (2.173 lei) și Prahova (2.005 lei). Celelalte județe aveau salarii medii brute sub 2.000 lei, ultimele clasate, cu valori sub 1.500 lei, fiind Harghita (1.459 lei) și Suceava (1.459 lei).
Capitala conduce la toate capitolele detașat, având un număr de angajați, respectiv de angajatori, cât cel puțin 10 dintre cele mai prost situate județe în clasament. 12 județe aveau între 3-4 mii de angajatori și 35-50 de mii angajați: Botoșani, Călărași, Covasna, Caraș-Severin, Ialomița, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui, alte 15 județe între 5 și 10 mii de angajatori și între 50-100 angajați: Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Vâlcea, Vrancea. 10 județe aveau între 10 și 15 mii angajatori și între 100-200 angajați: Arad, Argeș, Brașov, Dolj, Galați, Ilfov, Iași, Mureș, Prahova, Sibiu. Cei mai mulți angajatori (între 15-20 mii, cu excepția Clujului unde erau 22 mii) și angajați (200-250 mii) se aflau în Bihor, Constanța, Cluj și Timiș.
CITEȘTE ȘI Munca, taxată agresiv în România: Salariatul mediu produce cu 1.250 euro pe an mai mult decât un bulgar, dar rămâne doar cu 50 euro în plus. Restul ia statul Chiar dacă există zone unde, cel puțin teoretic, cererea de locuri de muncă ar fi mai mare, din diverse motive, unele legate de calificarea forței de muncă, companiile nu sunt interesate să investească sau să se dezvolte. De exemplu, un studiu realizat de Manpower arăta, recent, că aproape trei sferturi dintre angajatorii români au dificultăți în a găsi personal calificat pentru posturile vacante, deficitul de talente fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani.
Concluzii similare se desprindeau și dintr-un studiu făcut de Coaliția pentru Dezvoltarea României, în primăvara acestui an. În aceste condiții, firmele par a se lupta pentru angajații existenți pe piață care, pe măsură ce oferta crește, pun presiune pe angajatori pentru mărirea salariilor. Un studiu din octombrie 2016 al EY România indica tendința de majorare a salariilor, 82% dintre managerii intervievați exprimându-și intenția în acest sens. De altfel, un raport ING Bank constata că, în perioada august 2015 - august 2016, câștigurile salariale din sectorul privat au crescut cu 12,4%, iar în cel bugetar cu 23,6%. Majorările de salarii la stat, din ultimele luni ale lui 2015, au influențat și sectorul privat, dar au mărit și ecartul dintre cele două categorii. Din totalul angajaților 1,2 mil sunt plătiți de la buget și au venituri cu circa 25% mai mari decât cei din domeniul privat. Același raport observa că, în termeni reali, ținând cont de inflație, nivelul-record de creștere a salariilor, de după 2008, de15%, a fost atins în iunie 2016.
CITEȘTE ȘI Sărăcia din statistici: Aproape jumătate dintre salariații români rămân cu cel mult 1.000 lei în mână, după taxare Statisticile arată că angajații din zonele mai dezvoltate ale țării beneficiază de creșterea economiei, la care și contribuie decisiv, în vreme ce județele sărace nu prea resimt avantajele acesteia.
Cine sunt cei mai mari angajatori?
Potrivit clasamentului celor mai mari 3 angajatori din fiecare județ și al primilor 10 din Capitală, se observă că societățile de stat continuă să dețină primele locuri, respectiv Poșta Română, CFR sau complexele energetice. În București, în top 10 se plasează 5 companii de stat și 3 retaileri, alături de OMV Petrom și RCS&RDS. În țară, cei mai mari angajatori sunt, în principal, în afară de societățile de stat, firme din industria auto – preponderent în Transilvania -, confecții de îmbrăcăminte și încățăminte, mai ales în Moldova, agicultură, în zona de sud-est, și marii comercianți.
Totuși numărul mare de angajați ai companiilor de stat nu înseamnă că afacerile și profiturile acestora sunt semnificative. Firmele private străine, deși reprezintă doar 7,8% din total, generează peste 42% din valoarea adăugată și din cifra de afaceri din economie și angajează peste un sfert din numărul total de salariați, conform raportului asupra stabilității financiare al BNR.
Top 3 Angajatori din fiecare județ și Top 10 Angajatori din Capitală
(sursa Registrul Comerțului pe baza situațiilor financiare depuse în 2016 pentru anul anterior)
Vezi tabelele pe județe: Tabel 1, 2, 3, 4, 5
