Economia românească a crescut accelerat în acest an, în special pe baza creșterii importurilor, în contextul unei producții care nu poate acoperi o cerere internă tot mai mare, stimulată de avansul salariilor, dar creșterea costurilor de finanțare și deprecierea monedei naționale, trend observat în ultimele luni ale acestui an, vor putea pune probleme serioase anul viitor atât consumatorilor, cât și firmelor, potrivit economiștilor consultați de News.ro.
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, recent, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în sus estimările privind creșterea economică din acest an a României, la 6,1%, față de 5,6% cât estimase anterior. Totodată, unii economiști văd o creștere de peste 7% în acest an, în contextul unei accelerări în ultimele trei luni ale anului.
O creștere economică bazată pe importuri, care a dus la creșterea deficitului comercial, consideră secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
”2017 a fost un an bun, dar asta pentru că firmele au stiut în general să se adapteze și să obțină profit, desi au fost măsuri care au încurcat antreprenorii. Economia a crescut pe consum, pe importuri, ceea ce s-a văzut clar în avansul deficitului comercial”, a afirmat Pârvan.
Deficitul comercial al României a fost în octombrie de 1,32 miliarde euro, în creștere cu 35,7% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, când a fost 971 milioane euro, potrivit datelor INS. Anul viitor, ar fi bine dacă statul ar aduce mai multă claritate și predictibilitate în acțiunile sale, consideră Pârvan.
”În 2018 sperăm ca statul să ne lase să facem afaceri. E nevoie de mai multă predictibilitate, de mai multă claritate. La split TVA și la modificările Codului Fiscal nu avem nici acum normele de aplicare. Informatizarea ANAF ar fi o măsură foarte eficientă, de asemenea”, a spus Pârvan.
Acest an se va încheia cu o creștere economică estimată la 7,2%, bazată în principal pe consum, dar ritmul va încetini anul viitor din cauza creșterii dobânzilor, deși cererea externă va rămâne solidă, a declarat, pentru News.ro, economistul șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
”Estimăm că anul 2017 va încheia cu o creștere economică de 7,2% bazată în principal pe consum. Prognozăm o încetinire la 4,7% anul viitor din cauza creșterii ratelor de dobandă, impulsului fiscal mai redus, avansului semnificativ mai mic al veniturilor reale din cauza temperării creșterilor salariale și accelerarii inflației, o ușoară depreciere a leului și influența incertitudinilor de natură fiscală asupra comportamentului consumatorilor, care probabil vor deveni mai precauți. Cererea externa va rămâne solidă, ceea ce limitează riscurile unei încetiniri mai accentuate”, a declarat Dascălu.
Guvernul a construit pentru anul viitor un buget bazat pe premise optimiste, iar creșterea dobânzilor ar putea reprezenta o frână, a avertizat economistul Aurelian Dochia.
”Există riscuri legate de unele dezechilibre, în condițiile în care bugetul este construit pe premise optimiste în ceea ce privește veniturile. Dacă aceste nu se vor realiza, există riscul creșterii deficitului bugetar. (...) Un alt risc este cel legat de creșterea dobânzilor, trend observat deja în ultimele luni ale acestui an. Dobânzile mai mari ar putea reprezenta o frână pentru împrumuturi, cu efect în consum și investiții și, implicit, în creșterea economică”, a declarat Dochia, pentru News.ro.
Parlamentul a adoptat cu 255 de voturi ”pentru” și 95 de voturi ”împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018. Partidele de opoziție au criticat bugetul de stat pe 2018, despre care au spus că nu respectă deficitul structural asumat de România prin Tratatul fiscal din 2012 și că șubrezește economia.
Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Totodată, economiștii avertizează că, cel mai probabil, indicele Robor va continua creșterea și anul viitor, iar leul nu se va opri din trendul de depreciere în raport cu euro, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe creditare. În acest context, economiștii consideră că vor exista atât persoane fizice, cât și firme care nu vor mai putea să se împrumute sau să ramburseze împrumuturi deja luate, ceea ce ar putea duce la creșterea numărului de insolvențe.
Economiștii avertizează și asupra riscurilor externe, în special cel reprezentat de strategia Rezervei Federale americane (Fed), care a demarat un amplu program de reducere a obligațiunilor deținute. În contextul în care Fed vrea să-și reducă activele de peste 4 trilioane de dolari și să vândă o mare parte din obligațiunile cumpărate după 2008 pentru susținerea economiei, economiștii avertizează că această operațiune ar putea duce la scăderea prețului obligațiunilor și la creșterea dobânzilor.
Un alt risc este cel legat de situația Poloniei, care a fost sancționată recent de Comisia Europeană (CE). CE a anunțat că a declanșat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate conduce la privarea țării de drepturile de vot în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului Varșoviei de a modifica reforme judiciare controversate.
Președintele Klaus Iohannis a spus într-o discuție informală cu jurnaliștii, că există riscul ca România să fie sancționată de UE, pe modelul Poloniei, iar ”urmările vor fi pe măsura gravității modificărilor”. El a spus că efectele OUG 13 încă persistă și că în afară nu se înțelege ce dorește România, pare că mai degrabă vrea să o ia înapoi.
