Fotbalul și sportul, în general, aduc multă bucurie în rândul suporterilor, însă pot provoca și mari dureri de cap unei categorii profesionale, și anume cea a economiștilor. În Elveția, angajații Institutului Național de Statistică, cei ai Ministerului Economiei și cei ai Băncii centrale au mari probleme în estimarea Produsului Intern Brut (PIB) real, ca urmare a influenței pe care marile competiții sportive o au la formarea acestuia.
Dacă, în cazul României, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pare mai degrabă preocupat de influența elementelor exogene (cum ar fi prețul internațional al petrolului) sau a celor volatile (prețurile alimentelor sau ale energiei) asupra inflației, omologul său elvețian mai are o bătaie de cap: factorii volatili reprezentați de principalele competiții sportive internaționale.
Motivul: în Elveția se află sediile celor mai importante organizații sportive, printre care Comitetul Internațional Olimpic (CIO), UEFA sau FIFA. Iar aceste organisme achită taxe de licență statului elvețian în anii în care organizează competiții, venituri care contribuie la formarea PIB-ului.
Probleme similare au și statele organizatoare, însă acestea se întâmplă odată la câteva decenii. În cazul Elveției, ele apar aproape an de an. FIFA organizează Cupa Mondială odată la 4 ani, iar Campionatul European este la același interval. CIO, la rândul său, se ocupă din 4 în 4 ani de Jocurile Olimpice de Vară, dar și de Jocurile Olimpice de Iarnă.
În 2018, de exemplu, CIO a organizat Jocurile de iarnă de la PyeongChang, iar FIFA - Cupa Mondială din Rusia.
Astfel că în timp ce economiștii celorlalte state sunt atenți să elimine în raportările referitoare la rata inflației factori volatili precum mașinile din cadrul vânzărilor cu amănuntul sau mijloacelor de transport din categoria bunurilor de folosință îndelungată, experții elvețieni sunt preocupați de înlăturarea factorului volatil numit sport de la formarea PIB-ului.
Așa se face că Ministerul elvețian al Economiei a raportat o creștere a PIB-ul în primul trimestru de 0,6% trimestru la trimestru sau de 2,2% față de perioada similară a anului trecut. Însă a adăugat că, dacă este eliminată influența evenimentelor sportive, creșterea este mai modestă, de doar 0,4%. Impactul JO de iarnă și Cupei Mondiale din Rusia asupra creșterii economice din Elveția din acest an este estimat la 0,2-0,4%. Cu alte cuvinte, 10-20% din creșterea economică a Elveției în acest an va fi datorată turneelor internaționale.
Și asta nu pentru că elvețienii ar fi nebuni după sport și și-ar majora în anii cu competiții sportive cheltuielile atât de semnificativ încât să stimuleze economia, ci pentru simplul fapt că mare parte din veniturile organismelor internaționale, precum CIO, FIFA sau UEFA, sunt fiscalizate în Elveția.
"În anii cu evenimente sportive majore, creșterea PIB-ului este afectată pozitiv (de exemplu, în 2014, când au avut loc Jocurile Olimpice de iarnă și Cupa Mondială a FIFA, sau 2016, când au avut loc Jocurile olimpice de vară și Campionatul European de Fotbal), însă scade în anii următori, deoarece valoarea adăugată asociată cu astfel de evenimente dispare. Acest ciclu multianual poate face dificilă analiza, modelarea și prognoza evoluțiilor ciclului de afaceri”, susține ministerul economiei elvețiene într-un raport care explică efectul fenomenelor sportive sportiv asupra PIB-ului, citat de The Wall Street Journal.
Cu alte cuvinte, indiferent câte medalii a câștigat în această iarnă la PyeongChang sau de locul pe care-l va ocupa național sa la Cupa Mondială din Rusia, Elveția va fi în mod sigur marea câștigătoare a competițiilor sportive din acest an.
