Banca Națională a României a dezvăluit Ministerului de Finanțe că testele de stres realizate anul trecut indică o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020. Aplicarea unei taxe bancare ar aduce probleme și mai mari pentru bănci.
Documentul integral poate fi pus la dispoziția abonaților Profit Insider, prin cerere transmisă la adresa de e-mail profit@profit.ro
BNR a trimis Finanțelor un studiu de impact preliminar în care arată că introducerea unei taxe pe active ar avea un efect aproape devastator asupra sistemului bancar românesc. Analiza BNR, semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, este realizată pe forma ordonanței de urgență în stadiu de proiect, care a fost modificată ulterior, prin reducerea cotelor de impozit, și este construită pe scenariul din testele de stres realizate asupra sistemului bancar anul trecut.
De la profituri record la trei sferturi din bănci pe pierdere
Fără nicio taxă pe active, în scenariul de bază, BNR dezvăluie, în premieră, că se așteaptă la o scădere de aproape 72% a profitului sistemului bancar în 2019, de la o valoare anualizată record de aproape 7,7 miliarde de lei (pe baza datelor din octombrie) la 2,2 miliarde de lei în acest an și 1,6 miliarde de lei în 2020. Mai mult, din 23 de bănci profitabile în 2018, ar mai rămâne pe plus doar 9 bănci în 2019 și 2020 (din 35 existente la finele lui 2018), ceea ce arată o înrăutățire drastică a rezultatelor sistemului financiar, chiar și fără ca statul să vină cu taxarea suplimentară. Profitul estimat de BNR ar fi la mai puțin de jumătate decât cel înregistrat în oricare dintre ultimii patru ani.
Scenariul de bază nu presupune vreo deteriorare gravă a indicatorilor macroeconomici ai României, ci doar o încetinire a creșterii economice. Astfel, estimările BNR pornesc de la un scenariu de creștere economică de 10,9% în perioada 2018-2020 (4,4% în 2018 și 2,7% în 2020), o inflație în țintă, adică sub 3,5%, o rată a șomajului constantă la 5,2% și o creștere a prețului proprietăților rezidențiale de 20,4% - o evoluție mai degrabă favorabilă sectorului bancar, ce are mari expuneri pe partea de garanții pe activele imobiliare.
În ultimul Raport asupra stabilității financiare, BNR a dezvăluit doar evoluția solvabilității și a ratei creditelor neperformante, potrivit testelor de stres, nu și așteptările privind profitabilitatea. Astfel, pe tot orizontul de prognoză, în scenariul de mai sus, solvabilitatea ar urma să crească de la 20% la 23,4%, iar rata creditelor neperformante ar urma să crească de la 6,4% în decembrie 2017 la 11%, sub ipoteza că băncile nu ar lua măsuri pentru scoaterea împrumuturilor cu probleme din bilanțuri. În realitate, în octombrie rata creditelor neperformante scăzuse la 5,4%, față de 8,1%, cât era estimat pentru finele lui 2018.
Așadar, chiar dacă soliditatea sistemului bancar crește prin prisma solvabilității mai mari, doar 9 bănci mai rămân profitabile și la un nivel net de 3,5 ori mai mic în scenariul de bază al BNR.
Să introducem taxa pe active...
Calculele BNR au fost făcute pe prima formă a proiectului de OUG, așa că nu mai sunt actuale. Banca centrală a analizat mai multe variante de aplicare în mai multe scenarii. A rămas întrebarea cum se aplică această taxă - trimestrial, dar calculată la valoare anuală sau doar mult mai dur, trimestrial, la valoarea activelor de la finele fiecărui trimestru. Bancherii spun că ea s-ar aplica în cotă anuală, OUG arată că e trimestrială. Iar diferența este uriașă.
În prima formă a OUG, taxa urma să intre în vigoare la un nivel mediu al ROBOR (3 și 6 luni) de peste 1,5%. În forma aprobată intră în vigoare de la 2%. Cotele porneau de la 0,2% și ajungeau la peste 0,9% în proiect, în timp ce în forma adoptată pornesc de la 0,1% și ajung la 0,5%.
În tot cazul, taxa era de 0,9% în varianta de proiect a OUG și a ajuns la 0,3% în Monitorul Oficial, considerând valorile din ultimele trei luni ale ROBOR – calcul care constituie o referință ipotetică, valorile luate în calcul fiind cele din acest an.
BNR arată că băncile aveau, la nivelul lunii octombrie, active financiare de 377 de miliarde de lei – ceea ce înseamnă că o taxă anuală de 0,9% ar fi avut un impact de 3,4 miliarde de lei (considerând menținerea unor active constante) și de 13,6 miliarde de lei, dacă statul ia câte 0,9% în fiecare trimestru (deci 3,6% din active anual).
În ambele forme de impozitare, BNR estimează pierderi pentru bănci în scenariul de bază. În varianta de aplicare anuală, acestea ar fi fost de 680 de milioane de lei în 2019 și de 3,4 miliarde de lei în 2020. În varianta trimestrială, pierderile ar ajunge la 9,4 miliarde de lei în 2019 și la 19,1 miliarde de lei în 2020. Solvabilitatea băncilor s-ar fi diminuat grav sau chiar foarte grav.
... în varianta actuală
Am refăcut calculele BNR pe forma aprobată a legislației fiscale. Astfel, la valoarea activelor financiare anunțate de banca centrală pentru octombrie, rezultă că o taxă de 0,3% ar avea un impact de 1,1 miliarde de lei aplicată anual și de 4,5 miliarde de lei aplicată trimestrial.
Acestea valori de impozitare aplicate la valorile foarte reduse de profitabilitate estimate de BNR ar duce la un profit net de 1,1 miliarde de lei în 2019 și de 500 de milioane de lei în 2020, în scenariul cu aplicare anuală a taxei, respectiv la o pierdere de 2,3 miliarde de lei în 2019 și de 2,9 miliarde de lei în 2020, la o aplicare trimestrială.
BNR prezintă și un scenariu de advers din testul de stres, în care economia economia ar intra în recesiune (-1% pe trei ani cumulat), ratele de dobândă pe termen lung ar crește la 6,7%, moneda s-ar deprecia cu 7,4%, iar șomajul ar crește la 6,1%, cu o devalorizare a proprietăților imobiliare între 8,2% și 10,9%.
În scenariul advers, fără taxa pe active, băncile ar trece pe o pierdere de 4 miliarde de lei în 2019 și de 2,3 miliarde de lei în 2020 - doar o bancă ar mai înregistra profit în acest an și 2 în 2020.
BNR: dobânzile cel mai probabil vor crește. Taxa va duce la creșterea dezintermedierii finaciare
Banca centrală mai arată că se așteaptă la o creștere a dobânzilor, sub influența politicii monetare a Statelor Unite ale Americii și că taxarea excesivă ar duce la scăderea în continuare a ponderii activelor financiare în economie – care este oricum la un nivel de 50% din produsul intern brut, cel mai redus din Uniunea Europeană.
Totodată, BNR avertizează că datoria s-ar putea muta la extern, prin finanțarea acordată direct de către nerezidenți, dar și că prețul finanțării economiei ar putea crește ca urmare a cadrului legislativ impredictibil.
Banca centrală mai arată și că aplicarea legislației fiscale care se referă la nivelul ROBOR nu poate avea legătură cu o treime dintre creditele acordate în România, acestea fiind valută – deci raportate la alți indicatori – și că nivelul indicatorilor pieței monetare sunt o reflecție a politicii monetare a BNR, „reglementarea acestora fiind de competența exclusivă a băncii centrale”.
În scrisoarea adresată Finanțelor, BNR critică și denumirea acestei taxe drept una „pe lăcomie”, termenul fiind eliminat de către Guvern în variata adoptată a Ordonanței.
