Pensia medie în sistemul public s-a situat anul trecut la 839 lei, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, care arată că 17% dintre vârstnici ar avea mai puțin de 400 lei, dacă nu ar primi indemnizație socială de completare, până la această sumă, din partea statului. În schimb, pensionarii militari, polițiștii și cei proveniți din servicii erau plătiți, în medie, de trei ori mai mult.
În sistemul public de pensii sunt 5,13 milioane de persoane, din care 453.000 sunt foști agricultori.
Pensia medie se situa la sfârșitul lui septembrie 2015 la 839 lei, deși aproape 900.000 de persoane ar fi trebuit să primească, în funcție de perioada de cotizație și contribuție, mai puțin de 400 de lei pe lună.
Pentru aceștia, statul a instituit o indemnizație socială de completare a venitului, al cărei cuantum a fost majorat de la 350 la 400 de lei, anul trecut.
Aceleași date relevă că încă o treime dintre pensionari primesc între 401 lei și 740 lei, iar 20% între 740 și 1.000 lei. 2,7% aveau între 2.001 și 5.000 lei și doar 1.273 depășeau 5.000 lei.
În schimb, potrivit Ministerului de Finanțe, 152 mii de foști angajați ai ministerelor Apărării, Internelor și ai Serviciului Român de Informații erau plătiți, în 2015, cu o pensie medie lunară, de 2.724 lei.
Numărul pensionarilor este similar cu cel al salariaților, iar contribuțiile nu mai reușesc să acopere decât două treimi din cheltuieli, de aproape un deceniu. Situația bugetului de asigurări este precară, fapt semnalat în rapoartele Băncii Mondiale, care a și sprijinit reforma în acest domeniu, în ultimii ani.
CITEȘTE ȘI Aproape 4 milioane de români câștigă oficial cel mult 1.000 de lei pe lună Principiul contributivității a fost unul dintre criteriile acestei reforme. Din acest motiv, pensiile speciale, care sunt stabilite ca procentaj cuprins între 60 și 80% din ultimul venit lunar ca angajat, au fost recalculate în 2011, guvernul de atunci mizând pe economii.
Contrar așteptărilor, cheltuielile au crescut cu un miliard de lei, arată un raport al Consiliului Fiscal, care constată că aceste pensii au crescut, de fapt, cu 30%. Cu toate acestea, noi suplimentări au fost aprobate, pe parcursul anului trecut, dar Finanțele nu au dat publicității sumele necesare de la buget
În 2016, cheltuielile bugetului de asigurări sociale vor fi de 52,5 miliarde lei, însă doar 72,3% se încasează din contribuții, restul fiind transferat de bugetul de stat, adică din alte taxe și impozite și împrumuturi. În aceste cheltuieli nu sunt incluse cele cu pensiile speciale care se plătesc de ministerele Apărării, Internelor și ale serviciilor de informații. Toate aceste instituții au primit alocări suplimentare pentru acest an.
CITEȘTE ȘI În decembrie, bugetul trece de la un surplus de 5,3 miliarde lei la un deficit de 8 miliarde lei Subvenția de la bugetul de stat pentru bugetul de asigurări va fi de 14,44 miliarde lei, ceea ce înseamnă o sumă mai mare decât tot deficitul bugetar estimat pentru 2016 și 70% din deficitul prognozat pentru 2017.
În documentul privind situația macroeconomică, Ministerul de Finanțe arată că raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele în vârstă de muncă (15‐64 de ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că, în perspectiva următorilor ani, sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.
În perioada 2013‐2060, ponderea populației în vârstă de muncă (15‐64 ani) va înregistra o scădere semnificativă de 12,1 puncte procentuale, în timp ce ponderea populației cu vârsta peste 65 de ani va crește cu 12,5 puncte procentuale, se constată în document.
CITEȘTE ȘI Bugetul pe 2016 pune același pariu pe creșterea economiei, pierdut înainte de criză, ca să justifice salariile și pensiile majorate Un raport al Băncii Mondiale referitor la sistemul de pensii avertiza că, în orizontul anului 2060, România ar putea ajunge la o populație de numai 16 milioane. În acest scenariu, cheltuielile cu pensiile ar ajunge la 12% în PIB, de la circa 8% din PIB, în prezent, ceea ce s-ar traduce în mari dificultăți financiare.
Prin urmare, nu doar pensionarii de acum, ci și salariații stau sub o presiune enormă, fiind nevoiți să achite contribuții sociale foarte mari, care au ajuns să se dubleze în ultimele două decenii. Instituția observă că, în principiu, ar fi nevoie de mai mulți contributori sau de contribuții mai mari, însă afirmă că, deja, presiunea financiară asupra persoanelor active este foarte ridicată, iar taxarea mai mare ar putea avea efecte negative. În ciuda eforturilor financiare, riscul de sărăcie la bătrânețe se va accentua pentru generațiile actuale care, deși contribuie substanțial, în prezent, vor primi pensii mici, din cauza scăderii numărului de contributori care le vor plăti pensiile atunci când vor ieși din piața muncii.
O soluție este asigurarea la fonduri private, însă, pentru 2016, de exemplu, Ministerul de Finanțe a decis să nu suplimenteze contribuția la Pilonul II, până la 6%, așa cum se angajase, ci doar până la 5,1%. Practic, viramentele sunt de 5,44 miliarde lei, în acest an.
