Direcția Națională Anticorupție strânge date despre rolul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în evoluția Astra Asigurări, fost lider al pieței, în prezent societate falimentară. Procurorii au cerut oficial Senatului să prezinte criteriile profesionale care au condus la validarea Angelei Toncescu și a conducerii CSA, majoritatea oameni cu legături în mediul politic sau al afacerilor conduse de persoane cercetate sau condamnate.
Profit.ro a relatat pentru prima dată despre interesul DNA în ceea ce privește Astra Asigurări, dar și despre posibilele legături cu CSA încă de la finalul lui 2015. La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, procurorii au solicitat actualei Autorități de Supraveghere Financiară date despre activitatea Astra, cu accent pe perioada când piața era sub supravegherea fostei CSA, arătau sursele noastre.
În prezent, acționarul majoritar al Astra Asigurări, Dan Adamescu, este cercetat penal într-un dosar în care procurorii îi impută un prejudiciu de peste 150 de milioane de euro adus propriei sale companii.
Documentele consultate de Profit.ro relevă că în urmă cu doar câteva zile procurorii DNA au emis către Senat o adresă prin care solicită date în legătură cu mai mulți foști șefi din CSA.
Concret, este vorba despre Angela Toncescu - fost președinte, Constantin Buzăianu - fost vicepreședinte și apoi președinte, Tudor Baltă - fost vicepreședinte, Dan Constantinescu - fost membru al Consiliului, Cornel Moldoveanu - fost membru al Consiliului și Daniela Popa - fost membru al Consiliului.
În afară de cei în legătură cu care DNA a solicitat informații Senatului, din Consiliul CSA au mai făcut parte, în perioada Toncescu, și Albin Biro - reprezentant al UDMR și Aurelia Cristea - în prezent deputat PSD.
Procurorii le cer senatorilor să furnizeze “înscrisurile care atestă criteriile de calificare profesională” pentru persoanele enumerate mai sus, în contextul validării și numirii lor în funcțiile de la CSA.
Potrivit procedurii, membrii Consiliului CSA, inclusiv președintele și vicepreședinții erau propuși de partide în urma unor negocieri politice, erau validați de comisiile de specialitate din cele două camere ale Parlamentului și, ulterior, votați în plen.
Profit.ro a arătat că DNA a solicitat și la Autoritatea de Supraveghere Financiară mai multe documente în legătură cu Astra Asigurări. Printre aceste documente se aflau, scria Profit.ro, inclusiv fișele de post ale unor foști angajați CSA. Solicitarea DNA a generat și situații ciudate în condițiile în care oamenii de la ASF au găsit documentele cerute abia după formarea unei comisii speciale.
La ASF au mai fost cerute și decizii ale Consiliului CSA sau procese verbale de constatare rezultate în urma controalelor de la Astra Asigurări, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Politicieni, milionari condamnați penal și mai multe dosare noi, în legătură cu fosta conducere CSA. Experiență în asigurări, mai puțin
Angela Toncescu a condus Comisia de Supraveghere a Asigurărilor între 2006 și 2011, find și singura membră cu experiență semnificativă pe piața asigurărilor. Toncescu a fost supranumită de presă “regina asigurărilor”, însă supranumele cu care era cunoscută în piață este “Doamna”.
CITEȘTE ȘI UPDATE. Omniasig, Allianz Țiriac, Uniqa și Groupama, rol important în falimentul Astra. KPMG convoacă prima adunare a creditorilor după trei luni de amânări În perioada cât a condus CSA, pachetele de beneficii ale membrilor Consiliului au fost unele substanțiale. Toncescu obținea venituri salariale de până la 25.000 de euro pe lună, iar un membru simplu ajungea să încaseze 10-15.000 de euro. La salariu se adăugau o serie de prime, dar și o asigurare de sănătate pentru care CSA plătea o primă anuală de peste 100.000 de euro. Fratele Angelei Toncescu a fost un influent membru al PNL.
Fosta șefă CSA, cercetată în prezent într-un dosar legat de Carpatica Asig, și-a început cariera de conducere la Asirom, pe vremea când societatea era patronată de Ioan Niculae, în prezent condamnat pentru fapte de corupție.
Toncescu a mai condus și societatea Ardaf aparținând lui Ovidiu Tender, de asemenea condamnat penal.
Tudor Baltă a fost vicepreședinte al CSA, susținut de PSD. La începutul anilor ‘90, el a ocupat funcția de prefect al județului Constanța. Înainte de CSA nu a avut experiență în asigurări. După ce a plecat de la CSA, forțat de înființarea ASF, a trecut pe funcția de președinte al Eximasig, societate de asigurări care are ca acționar majoritar Eximbank, adică statul român. El a intrat în conflict cu Radu Frîncu, fost șef al Eximasig și acționar al companiei, și el cercetat penal în prezent. Numele lui Baltă apare, de asemenea, în dosarul Carpatica Asig. Citând surse oficiale, presa a arătat că Baltă ar fi vândut la un preț peste nivelul pieței un hotel către o firmă a acționarului majoritar al Carpatica Asig.
Constantin Buzoianu a condus la începutul anilor ’90 Poliția de Frontieră din Constanța și Direcția Pașapoarte din același județ.
A debutat în asigurări pe funcția de consilier al lui Constantin Toma, în apropierea căruia a rămas cel puțin până la numirea în Consiliul CSA. Nu avea nici el o experiență semnificativă în piață.
În prezent retras oficial, Constantin Toma, cel care l-a adus pe Buzoianu în asigurări, a fost un personaj influent și controversat în acest domeniu. El a condus Omniasig, de unde a plecat în urma unui conflict cu actualul acționar al firmei, austriecii de la Vienna Insurance Group (VIG). Toma a mai condus și echipa Rapid, ca președinte, din postura sa de apropiat al lui Fathi Taher, cu care a colaborat și în cadrul societății Griro.
După plecarea Angelei Toncescu de la șefia CSA, Constantin Buzoianu, susținut de PDL, a ajuns președinte al CSA. Numirea sa a fost “soluția de mijloc” în lupta dintre Cristian Constantinescu (fost șef al Allianz Țiriac și apropiat al lui Ion Țiriac) și grupul din jurul lui Dan Adamescu (proprietarul Astra).
Constantinescu, susținut inițial public de către PDL, a afirmat la audierile din Parlament că va proceda la introducerea mai multor societăți în administrare specială pentru că aveau un deficit substanțial de rezerve și capital. Constantinescu a făcut trimieri clare inclusiv către Astra Asigurări. Principalul concurent al Astra era Allianz Țiriac.
Ulterior, PDL și-a retras sprijinul public, iar noua propunere pentru șefia CSA a devenit un tânăr de 35 de ani, fost șef al sucursalei Astra din Brașov. Până la urmă, plenul a respins această propunere și la conducerea CSA a ajuns Buzoianu, care a fost demis după nici un an și înlocuit cu Daniel Tudor, și el cercetat penal într-un dosar care are legătură cu Carpatica Asig.
Corneliu Moldoveanu a fost cel mai tânăr membru în Consiliul CSA și apoi vicepreședinte al ASF. El a fost membru al Partidului România Mare (PRM). În ciuda vârstei, Moldoveanu avea o experiență destul de importantă în domeniul financiar, mai ales în diverse firme din zona de influență a lui Sorin Ovidiu Vântu. La doar 24 de ani, în 1997, el a debutat în grupul Gelsor, pe atunci cel mai important jucător din piața de capital și principala firmă a lui Vântu.
Până să ajungă, în 2006, la CSA, a mai bifat și o perioadă la Eurombank, fosta Dacia Felix, una dintre băncile a căror prăbușire a ridicat multe semne de întrebare. Și el a fost pus sub acuzare, dar achitat pe fond, într-un dosar legat de Carpatica Asig.
Daniela Popa a fost una dintre apropiatele lui Dan Voiculescu. Acesta a promovat-o și a susținut-o inclusiv pentru poziția de președinte a Partidului Conservator și vicepreșdinte al Camerei Deputaților. Nu avea experiență în domeniul asigurărilor.
Dan Constantinescu provine din mediul universitar și a avut legături strânse cu politica. Înainte să ajungă la CSA, în 2006, el a fost deputat PNL, președinte al Comisiei de Finanțe Bănci. A mai lucrat la Libra Bank și a condus Institutul de Management în Asigurări, organism care emite certificări pe care toți angajații din societățile de asigurare sau firmele de brokeraj sunt obligați să le aibă. În prezent este profesor la Universitatea Ecologică.
