”Găuri” de miliarde lei au apărut în buget și în 2015, și în 2014, și aproape în fiecare an, iar acuzațiile care se aduc, în aceste zile, fostului executiv, sunt valabile pentru guvernele care l-au precedat, aproape fără excepție. De ce? Pentru că întocmirea bugetului are o marjă de eroare, justificată până la un punct, dar și o doză de premeditare, însemnând că executivul alocă cu bună știință mai mulți bani pentru investiții, de exemplu, pentru ca, ulterior, să îi folosească în alte scopuri, de regulă, majorări în domeniul social.
În logica noului guvern și a liderului PSD Liviu Dragnea, și guvernul PSD condus de Victor Ponta a lăsat găuri de vreo 4 mld lei în 2015, 3 mld lei în 2014 și 9 mld lei în 2013 pentru că a supraestimat veniturile.
În afară de cheltuielile relativ ușor de anticipat - salarii pensii, ajutoare, funcționarea instituțiilor etc -, guvernele nu știu cât și cum vor cheltui pentru investiții și câți bani vor atrage de la UE, așa că pun atât la încasări, cât și la cheltuieli sume mai mari decât reușesc să folosească. Metoda are nu doar marjă de eroare, ci și o doză de premeditare. Dacă nu ajung banii la drumuri, de exemplu, pot crește salariile sau ating deficitul scontat. Nu este vorba de găuri, din moment ce banii nu au existat decât pe hârtie, ci de proiecții cu eroare care au ca efect cel puțin lipsa de predictibilitate a finanțelor țării.
Iată cum s-au programat cheltuielile și veniturile prin lege, cum au au fost rectificate pe parcursul anului și care au fost rezultatele (execuția – cât s-a încasat și cât s-a cheltuit în realitate):
2015
Program inițial: venituri=226,3 mld lei, cheltuieli=239,3 mld lei
Program rectificat: venituri=236,3 mld lei, cheltuieli=249,3 mld lei
Execuție: venituri=233,5 mld lei, cheltuieli=243,9 mld lei
Deficit bugetar=10,3 mld lei (1,4% din PIB)
2014
Program inițial: venituri=216,8 mld lei, cheltuieli=231,2 mld lei
Program rectificat: venituri=218,2 mld lei, cheltuieli=233,53 mld lei
Execuție: venituri=213,8 mld lei, cheltuieli=226,3mld lei
Deficit bugetar=12,4 mld lei (1,8% din PIB)
CITEȘTE ȘI Programul economic al PSD: Impozite de 0% și 10% la salarii, contribuții de asigurări mai mici, TVA de 18%, salarii cu 50% mai mari pentru bugetari 2013
Program inițial: venituri=209,2 mld lei, cheltuieli=222,6 mld lei
Program rectificat: venituri=209,4 mld lei, cheltuieli=224,1 mld lei
Execuție: venituri=200,1 mld lei, cheltuieli=215,8 mld lei
Deficit bugetar=15,7 mld lei (2,5% din PIB)
Metodă cu marjă de eroare și o doză de premeditare
De fapt, datele arată că programarea (legea bugetului votată în parlament), rectificarea (prin ordonanțe de către guvern pe parcursul anului) și execuția (cât s-a încasat și cât s-a cheltuit în realitate) sunt defectuoase, cu supraestimări de venituri și cheltuieli a căror cauză majoră nu este, în principal, Ministerul de Finanțe, ci ministerele, instituțiile și autoritățile care trebuie să absoarbă fonduri europene și să facă investiții publice.
CITEȘTE ȘI Guvernul crește cu 20% salariile și sporurile în autoritățile locale, punctul de pensie ajunge la 1.000 lei. Estimează un minus la buget de 5,13 miliarde lei Cel puțin în ultimii 4 ani, sumele estimate a fi cheltuite pentru investiții și pentru proiectele finanțate din fonduri europene au fost mult mai mari decât ceea ce executivele în ansamblul lor au reușit să realizeze.
Din acest motiv, o parte din bani a fost redirecționată către cheltuieli cu salarii și asistență socială, permițând creșterea acestora mai mult decât se anticipa, dar și atingerea unui deficit bugetar inferior țintei asumate. Pe de altă parte, nici calitatea investițiilor făcute nu este satisfăcătoare. De exemplu, la infrastructură, România cheltuiește cel mai mare procent din PIB din UE, dar continuă să nu recupereze față de celelalte state.
Și în 2016, prognoza fostului ministru de Finanțe Anca Dragu este că deficitul (execuția nefiind finalizată) a fost de 2,6%, cu 0,2% sub țintă, cu toate că, pe parcursul anului, au fost aprobate cheltuieli mai mari cu asistența socială și salariile decât erau în legea bugetului.
Modelul de guvernare se reflectă în buget. Fără diferențe sesizabile de la un partid la altul
Modul în care este proiectat și, apoi, pus în operă bugetul reflectă politicile duse de guvernele care au subperformat masiv la investiții – drumuri, spitale etc -, dar au supraperformat la cheltuielile salariale și sociale. Până la urmă, bugetul este doar oglinda modelului economic pe care îl gândesc și îl execută, nefiind diferențe sesizabile de la un partid la altul.
Din acest motiv, cheltuielile cu salariile și asistența socială au ajuns la două treimi din totalul cheltuielillor bugetare și au toate șansele să atingă 70% în 2017, în condițiile în care PSD și-a propus să majoreze cu cel puțin câte un punct procentual atât cheltuielile cu salariile, cât și pe cele cu pensiile.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Presiunea salariilor și a pensiilor lasă tot mai puțini bani pentru investiții, pentru care ar mai fi, totuși, 20 miliarde lei până la sfârșitul anului Noul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, a evitat, marți , acuzațiile pe același ton cu cel folosit de șeful său de la partid Liviu Dragnea și chiar a declarat că nu a pronunțat cuvântul ”gaură” la buget, fiind vorba, în opinia sa, doar “o proiecție nerealistă, o supraestimare a veniturilor bugetare din rațiuni politicianiste”. Inițial, Liviu Dragnea spunea că va face o comisie parlamentară de anchetă pe acest subiect.
Ștefan a insistat că situația nu va avea impact asupra programului PSD, cu toate că partidul său avansa cheltuieli totale de 253 mld lei și un PIB de 815 mld lei, datorat unei creșteri economice de 5,5%, procent neconfirmat de nicio altă prognoză. Evident că neîndeplinirea obiectivelor pe anul trecut poate afecta programul PSD dacă proiecțiile acestuia au pornit de la cele ale fostului guvern. Însă, este destul de probabil, ca la experiența e care o deține, PSD să fi prevăzut că execuția bugetară nu va fi întocmai cu programul.
Până la sfârșitul lunii, Ministerul de Finanțe ar urma să prezinte bugetul pe 2017, conform declaraților lui Ștefan, probabil întocmit pe baze realiste, spre deosebire de cele ale fostelor guverne.
