Proiectul de lege privind darea în plată nu va aduce o supraofertă de active imobiliare în piață, pentru că persoanele care au credite pentru locuințe vor găsi soluții de plată chiar dacă se confruntă cu dificultăți financiare, cred consultanții imobiliari.
Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind darea în plată, care va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar. Bancherii și BNR s-au opus proiectului de lege și consideră că acesta va aduce pierderi băncilor și va restricționa accesul populației la creditare.
”Măsura va încuraja clienții să ia credite, dar există pericolul ca băncile să redevină mai rigide în acordarea creditelor pentru a nu-și mai asuma un risc mare. Asta ar însemna un avans mai mare și un grad de îndatorare mai mic, față de 40-60% în prezent. În aceste condiții, am putea să avem un blocaj generalizat pe piață, mai ales dacă programul Prima Casă nu va mai continua. În cazul în care acest program va continua, va fi din nou singura soluție pentru cei care vor să-și cumpere o casă, iar piața va deveni din nou dependentă de acesta”, a declarat pentru Profit.ro, Andreea Comșa, managing director la Premier Estate Management, firmă care se ocupă printre altele cu vânzarea mai multor proiecte rezidențiale în insolvență.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ea nu se așteaptă în schimb la multe situații în care cei care au credite pentru locuințe să renunțe la case.
”Aceștia nu vor să-și piardă casele și au găsit sau vor căuta soluții pentru a plăti creditele. În ceea ce privește alte tipuri de active, majoritatea sunt luate pe firme, iar în cazurile în care au fost luate pe persoană fizică, nici aici nu văd un aflux de proprietăți pe piață. Multe au fost deja puse pe alte nume, au fost vândute”, a adăugat Comșa.
Pe de altă parte, Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, spune că băncile și-au luat deja măsuri în ceea ce privește evitarea supraevaluării garanțiilor.
”Băncile au devenit în ultima perioadă mai interesate să crediteze achiziția de locuințe, există o concurență destul de mare din acest punct de vedere. Nu știu dacă măsura va duce la reducerea interesului pentru creditare, dacă băncile au bani de dat, mai ales că multe au departamente de evaluare internă și sunt foarte atenți la evaluarea garanțiilor. Din câte știu, în 10-20% din cazuri garanțiile sunt subevaluate tocmai pentru a limita riscul. Pe termen scurt nu văd un impact pe piață, poate pe termen mediu și lung dacă prețurile vor crește. Practic, în acest moment suntem la un minim al pieței din punct de vedere al prețurilor, astfel că este puțin probabil ca în viitor să vedem că ipoteca va avea o valoare mai mică decât valoarea imobilului”, a afirmat Voicu.
În condițiile actuale ale pieței, Voicu nu vede mari probleme pe piață în urma aplicării măsurii.
”Probleme vor apărea în momentul în vom avea o supraofertă și o creștere de prețuri. Prețurile însă nu vor crește doar dacă aveam o supraofertă, ci și dacă cererea acoperă această ofertă. Dacă măsura se aplică pentru toate creditele în derulare, băncile vor pierde în schimb mult în cazul împrumuturilor acordate pentru achiziția de terenuri sau spații comerciale”, a explicat Voicu.
În opinia sa, în cazul celor care au credite pentru locuințe, ar putea apărea situații de dare în plată în momentul în care suma pe care trebuie să o plătească la bancă este mai mare decât costul unui apartament similar în aceeași zonă.
”Legea are însă o serie de lacune care sperăm să fie rezolvate prin normele de aplicare. În primul rând nu ar trebui să se aplice retroactiv pentru că nicio lege nu poate modifica un contract comercial. De asemenea, nu știm cum se va armoniza cu legea falimentului personal și cum se va rezolva problema creditelor luate prin Prima Casă, caz în care riscul este împărțit între bancă și Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri”, a conchis Voicu.
Și Ion Cătuțoiu, directorul de țară al dezvoltatorului imobiliar spaniol Volumetric, critică prevederile actului normativ.
”Este o lege foarte proastă, va genera în piață efecte secundare grave. În primul rând, nu se va aplica celor care au nevoie de această lege, ci vor profita speculanții care și-au luat multe case, terenuri etc. Omul care și-a cumpărat un apartament va trage de el, va găsi soluții să plătească creditul. Nu o să-și ia familia și o să se mute cu chirie, mai ales că nu va putea să mai ia vreodată credit pentru altă casă”, a declarat Cătuțoiu pentru Profit.ro.
În opinia sa, băncile vor deveni foarte restrictive în urma adoptării acestei legi și vor înăspri condițiile de creditare.
”Va fi dezastruos pentru piață pentru că accesul la credite va fi din ce în ce mai limitat. Băncile vor cere un avans mai mare. Legea nu are legătură cu realitatea pieței. Mai degrabă trebuie luate măsuri de încurajare pentru a avea locuințe noi și bune și adoptate legi care să împiedice băncile să pună contracte abuzive”, a apreciat Cătuțoiu.
În opinia sa, legea este anticonstituțională în primul rând pentru că se are în vedere aplicarea retroactivă.
Pe de altă parte, Eduard Uzunov, șeful companiei de consultanță imobiliară Regatta, consideră că băncile vor avea un surplus de produse de care trebuie să scape, astfel că vor fi nevoite să își întărească departamentele de executări silite.
”Vor renunța la credite cei care au luat locuințe pentru a le închiria. Situația este bună pentru aceștia, pentru că nu vor mai fi urmăriți de bănci, dar va fi defavorabilă pentru bănci. În 2008 era o înterecere între bănci să dea credite. Dacă îl sunam pe vicepreședintele unei bănci, în 10 minute venea la birou pentru un credit de 30-50 milioane de euro. Se vorbea la acea vreme de credite de 30-50 milioane de euro așa cum vorbim acum de 1-2 milioane de euro”, a afirmat Uzunov.
Legea intră în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Pentru ca aceasta să fie revizuită trebuie fie ca președintele Iohannis să o retrimită în Parlament, fie ca Guvernul Cioloș să dea ordonanță de urgență de modificare în termenul în care nu produce efecte.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 233 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, deci consensul politic din Camera Deputaților a fost aproape deplin.
