BRD Groupe Société Générale, a treia bancă locală după active, a concediat-o pe șefa Serviciului Prevenire și Protecția Muncii din cadrul Departamentului Resurse Umane, pentru că ar fi instigat și autorizat subalternii să ofere daruri șl avantaje unor funcționari publici și ar fi sprijinit recrutarea unor rude ale unor funcționari publici pentru poziții în cadrul băncii, cu acordarea unor salarii peste nivelul de referință. În plus, angajata instituției de credit n-ar fi nerespectat obligațiile privind sănătatea și securitatea în muncă cu ocazia executării unui contract încheiat cu un furnizor de cursuri de formare profesională.
Acum a fost emisă decizia finală.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Decizia de concediere a fost emisă în prima parte a lunii februarie 2020, iar cererea de judecată a fost înaintată Tribunalului București o lună mai târziu. Concedierea a survenit după ce, în ultima parte a anului 2019, așa cum Profit.ro a anunțat (în noiembrie 2019), BRD și 7 angajați din echipa Adelei Jansen, la acel moment directorul executiv de resurse umane, printre care și șefa serviciului de Protecția Muncii, parte în acest dosar, depuseseră autodenunț la Parchet, informând procurorii că au oferit diverse cadouri unor funcționari Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a grăbi restituirea sumelor datorate de stat băncii în contul plății concediilor medicale ale angajaților.
În cererea adresată instanței, reclamanta a solicitat anularea deciziei de concediere, reintegrarea pe postul și funcția deținute anterior concedierii, obligarea BRD la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul concedierii până la efectiva reintegrare, obligarea băncii la plata sumei de 20.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și plata cheltuielilor de judecată.
Avocatul fostei salariate a susținut în fața judecătorilor că decizia de concediere este nelegală din mai multe motive. Astfel, documentul BRD, transmis prin executor judecătoresc când angajata se afla în concediu medical, nu descrie detaliat faptele care au condus la luarea măsurii de sancționare, din care să rezulte în mod concret circumstanțele producerii acestora.
În opinia avocatului, textul deciziei de concediere contestate nu întrunește cerințele legale în vederea respectării dreptului la apărare al reclamantei, făcând astfel imposibilă asigurarea unui control judiciar eficient din partea instanței de judecată.
"Astfel, în ceea ce privește prima așa zisă abatere disciplinară, respectiv nerespectarea obligațiilor privind sănătatea și securitatea în muncă cu ocazia executării contractului încheiat cu societatea Protem SSM Consulting SRL, se poate observa că această faptă imputată nu este încadrată în coordonate spațio-temporale și nici nu este descrisă în mod detaliat, respectiv nu este menționat în mod concret în ce a constat conduita neprofesională a reclamantei. Vă rog să aveți în vedere faptul că pârâta face doar mențiuni generice în sensul că acele cursuri prestate de către Protem au fost neconforme din perspectiva duratei și a conținutului, respectiv faptul că pentru o perioadă de mai mult de 10 ani, activitățile de pregătire a personalului pârâtei de către persoanele desemnate să se ocupe cu protecția sănătății și securității în muncă pot fi considerate neconforme, fiind prestate de persoane care nu au beneficiat de pregătirea profesională și de certificarea corespunzătoare, ca urmare a modului de pregătire profesională", se arată în cererea adresată instanței.
Referitor la a doua abatere disciplinară, avocatul reclamantei a afirmat că nici aceasta nu este descrisă în mod riguros și detaliat, nefiind indicate aspectele concrete ce ar putea conduce la individualizarea faptelor reținute în sarcina reclamantei.
"Formulări de genul "a propus numele lui C.B. pe lista beneficiarilor de daruri", respectiv "a comandat sticle de vin pentru domnul C.B." reprezintă formulări generice și nu satisfac cerința impusă de articolul 252, aliniatul (2), litera a) din Codul Muncii. Prin "descriere" nu se poate înțelege, în niciun caz, enumerare sau enunțare, ci prezentarea explicită a acelor aspecte care pot duce la concluzia că faptele salariatului reprezintă o încălcare de către acesta a normelor de disciplina muncii săvârșită în legătură cu munca sa. În acest sens, BRD avea obligația de a descrie în concret faptele reținute, descrierea presupunând menționarea aspectelor care le individualizează: în ce constă, modalitatea în care s-au comis, în raport de care să se poată verifica atât temeinicia celor reținute în sarcina reclamantei, cât și individualizarea corespunzătoare a sancțiunii", a mai spus avocatul.
Pentru a treia abatere, respectiv sprijinirea în recrutarea unor rude ale unor funcționari publici pentru poziții în cadrul băncii, cu acordarea unor salarii peste nivelul de referință, apărătorul reclamantei a arătat că BRD face doar simple prezumții fără a avea certitudinea săvârșirii unei astfel de fapte de către reclamantă.
"Astfel, în decizia de sancționare se menționează faptul că C.B., inspector șef din cadru ITM București, a recomandat, posibil prin intermediul/cu intervenția reclamantei, angajarea a 4 candidați în cadrul băncii. Or, după cum se poate observa, pârâta nu are certitudinea faptului că reclamanta a săvârșit presupusa abatere disciplinară. Pe de altă parte, lipsa descrierii faptei este evidentă, neexistând în decizia de concediere mențiuni concrete cu privire la implicarea în mod direct a reclamantei în procesul de recrutare a persoanelor indicate. Or, din descrierea faptelor trebuie să rezulte în mod concret în ce a constat acțiunea sau inacțiunea săvârșită cu vinovăție de salariat, data sau datele la care a fost săvârșită abaterea disciplinară. Exprimările generale și vagi din cuprinsul deciziei de sancționare nu sunt de natură să individualizeze concret faptele cercetate disciplinar", a arătat avocatul în pledoaria susținută.
Potrivit apărătorului, valoarea cadourilor simbolice oferite funcționarilor publici se situează sub limitele prevăzute în documentele normative ale BRD. În plus, acestea au fost oferite la inițiativa angajatorului și în cadrul instituțional, în contextul diferitelor sărbătorilor. Astfel, la solicitarea angajatorului, în urma mesajelor transmise către salariații Departamentului Resurse Umane, în perioada 2008 - 2018 a propus oferirea de cadouri simbolice către persoane din cadru ITM și Inspecția Muncii în contextul sărbătorilor de Paște, Crăciun și 8 martie.
"Inițiativa oferirii acestor cadouri a aparținut angajatorului, iar cadourile au fost achiziționate de către bancă centralizat, constând atât în agende, pixuri, materiale promoționale, cât și alte produse de valoare simbolică (sticle de vin, cozonaci, bomboane). Toate aceste daruri au fost simbolice și oferite din curtoazie și nu pentru a beneficia de un regim preferențial din partea autorităților. De asemenea, toate acestea au fost acordate numai după informarea prealabilă a angajatorului și au fost decontate conform procedurilor interne ale BRD, utilizând formularele standard de decont ale angajatorului, care conțin rubrici referitoare la cheltuieli de protocol și la tipurile acestor cheltuieli", a afirmat avocatul.
De altfel, acordarea cadourilor simbolice în cadrul acțiunilor de Paște, 8 martie și Crăciun de către angajator nu s-au suprapus cu controale organizate de către ITM la sediul și punctele de lucru ale angajatorului.
Cadourile simbolice oferite nu au fost în contextul cercetărilor de accidente de muncă sau al controalelor ITM, ci în preajma diferitelor sărbători, dovadă că BRD a fost sancționată în mai multe rânduri și au fost stabilite măsuri de către inspectorii de muncă pentru remedierea unor neconformități.
"Toate deconturile întocmite de către reclamantă referitoare la cheltuielile de protocol au fost aprobate conform procedurilor interne de către persoane desemnate de către angajator în acest sens și conform normelor interne. De asemenea, deconturile cheltuielilor de protocol întocmite de către reclamantă și aprobate în prealabil și ulterior de către angajator au valori mici și se încadrează în limitele permise de documentele normative ale pârâtei, care sunt în vigoare și în prezent. Mai mult decât atât, deconturile pentru parfumuri și băuturi din 2008 la care BRD face referire în decizia de sancționare nu au fost depuse, completate și efectuate de către reclamantă, semnătura sa neapărând pe aceste deconturi. Or, reclamanta nu are cunoștință de astfel de cheltuieli", a mai spus apărătorul reclamantei.
Cu privire la a treia abatere, respectiv sprijinirea în recrutarea unor rude ale unor funcționari publici pentru poziții în cadrul bănci, avocatul a apreciat-o ca fiind neîntemeiată pentru că reclamanta nu are atribuții în ceea ce privește recrutarea de personal, în fișa postului nefiind prevăzute astfel de atribuții.
"Din totalul celor 4 persoane la care pârâta face referire în cadrul deciziei de sancționare, unul dintre candidați a avut un stagiu de practică de câteva luni, doi dintre aceștia nu au fost angajați, iar unul este salariat al intimatei și în prezent. Reclamanta nu a participat la procesul de recrutare al acestor candidați, neavând în acest sens nicio autoritate și nicio putere de decizie. Mai mult decât atât, reclamanta nu a avut nicio atribuție și nicio autoritate în ceea ce privește stabilirea nivelului de salarizare. Or, salariul individual reprezintă rezultatul negocierilor individuale ce au loc între angajator și lucrător, fiind consemnat în cuprinsul contractului individual de muncă sau într-un act adițional", a mai spus avocatul.
În replică, BRD arată că în cursul anului 2019 au avut loc mai multe misiuni de audit în mai multe departamente ale băncii, finalizate prin rapoarte ce au fost aduse la cunoștința conducerii angajatorului.
Fiind sesizate mai multe aspecte privind grave nereguli în cadrul Departamentului Resurse Umane, la începtul lunii noiembrie 2019 s-a solicitat mai multor salariați să participe la o întâlnire cu directorul general al BRD, Francois Bloch.
Contestatoarea a participat la întâlnire, moment la care i-au fost aduse la cunoștință mai multe aspecte constatate și i s-a pus la dispoziție, spre studiu, cuprinsul raportului care viza și activitatea acesteia.
"Întâlnirea a avut loc într-un cadru organizat, iar discuțiile s-au purtat calm și civilizat, salariații fiind informați că în acest context se impune demararea unor cercetări disciplinare în cadrul cărora au posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, de a prezenta documente și informații și de a oferi toate justificările și apărările pe care le consideră necesare. Totodată, s-a discutat și despre semnarea unui act de sesizare a organelor de cercetare penală, iar contestatoarea, după ce s-a consultat si cu alți colegi, dar și cu un avocat angajat de un alt salariat, a fost de acord să semneze documentul. De altfel, ulterior, organele de cercetare au solicitat BRD o detaliere a faptelor sesizate, contestatoarea semnând și de aceasta dată completarea la sesizarea inițială", au susținut apărătorii băncii în fața instanței.
Aceștia au mai arătat că reclamanta a acceptat facturi pentru plata integrală a serviciilor furnizate de Protem SSM Consulting, deși a cunoscut că acestea au fost realizate pentru numai 16 ore din totalul de 40 ore și, respectiv, 80 de ore stabilite atât legal, cât și contractual, în contextul în care contestatoarea exercita o supraveghere directă, organizând și participând efectiv la toate cursurile.
De asemenea, auditul a scos în evidență deficiențe în organizarea pregătirii periodice, aceasta fiind realizată de persoane care nu au fost corespunzător pregătite în prealabil, ca urmare a deficiențelor anterior indicate.
În plus, conform sursei citate, reclamanta a încălcat reglementările interne privind achizițiile de servicii de pregătire periodică, contractele cu Protem SSM Consulting fiind sistematic reînnoite fără o procedură de selecție și fără a se solicita și obține avize prealabile din partea Departamentului Conformitate și a Departamentului Juridic cu privire la riscurile asociate.
Avocații BRD au mai susținut că acordarea de daruri încalcă reglementările interne, codul deontologic și instrucțiunile privind lupta anticorupție, beneficiarii fiind indicați de către contestatoare începând cu anul 2008, cu prezentare motivelor pentru care au fost selectați și nu din curtoazie, atât cu ocazia unor evenimente festive (8 martie, Paște, Crăciun), dar și în contextul unor vizite la autorități privind controale și activități curente ale BRD în relația cu ITM.
Apărătorii băncii au pledat că reclamanta a sprijinit în recrutarea unor rude ale unor funcționari publici pentru ocuparea unor poziții în cadrul BRD, cu acordarea unor salarii peste nivelul de referință, respectiv fiica președintelui ITM București (Gabriela Bujor - n.r.) și a unei persoane recomandată de șeful acestei instituții.
În plus, susțin avocații BRD, cercetările au relevat că Protem SSM Consulting avea ca asociați chiar membri ai familiei președintelui ITM București.
Potrivit termene.ro, în prezent, Protem SSM Consulting SRL este controlată integral de Nicolița Petrache. Anterior, alături de Nicolița Petrache, în acționariat au fost prezente Andreea Diana Petrache și Gabriela Bujor, ultima retrăgându-se la finele lunii noiembrie 2019.
ITM București este condusă de Constantin Bujor, care într-o declarație de avere din 2017 menționează că fiica Gabriela Bujor a câștigat din salarii circa 10.400 lei, plata sumelor fiind realizată de BRD și Fundația B&B.
În urma analizei documentelor din dosar, Tribunalul București a admis în parte cererea reclamantei la finele lunii iulie 2020, fiind astfel anulată astfel decizia de concediere, concomitent cu reangajarea pe post a reclamantei și plata tuturor drepturilor salariale, fără daune morale.
Hotărârea instanței a fost atacată cu apel de BRD la Curtea de Apel București, care a respins însă acum acțiunea, hotărârea fiind definitivă și irevocabilă.
Tribunalul București a constatat că cererea reclamantei este întemeiată, decizia de sancționare neîndeplinind condițiile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
"Astfel, potrivit articolului 252, aliniatul (2), litera a) din Codul Muncii, sub sancțiunea nulității absolute, decizia trebuie să cuprindă descrierea faptei/faptelor care constituie abatere disciplinară, inclusiv sub aspectul datei săvârșirii acesteia. Așa cum s-a stabilit în doctrină și jurisprudență, dispoziția legală menționată nu se referă la o descriere generică a faptei, angajatorul având obligația de a indica în mod concret și complet abaterile disciplinare pentru care a emis decizia de sancționare disciplinară, pentru a permite angajatului să-și formuleze apărări dar și pentru a permite instanței să exercite controlul (...), instanței revenindu-i obligația de a verifica și, eventual, cenzura actele contestate dar și posibilitatea de a reindividualiza sancțiunea aplicată salariatului", se arată în motivarea unei hotărâri a Tribunalului București din 30 iulie 2020.
Magistrații au constatat că în decizia de concediere nu se specifică exact data săvârșirii faptei imputată reclamantei, arătându-se doar faptul că "pentru o perioadă de mai mult de 10 ani activitățile de pregătire a personalului băncii de către persoanele desemnate să se ocupe cu protecția sănătății și securității în muncă pot fi considerate neconforme".
"Menționarea în cuprinsul deciziei de sancționare disciplinară a datei la care a fost săvârșită fapta imputată are o mare însemnătate, deoarece, în lipsa acestei mențiuni obligatorii, instanța nu poate verifica respectarea termenului de prescripție prevăzut de articolul 252, aliniatul (1) din Codul Muncii, iar salariatului nu îi este permisă exercitarea dreptului la apărare", se spune în motivarea Tribunalului București.
În noiembrie 2019, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că BRD și 7 angajați din echipa Adelei Jansen, la acel moment directorul executiv de resurse umane, au depus autodenunț la Parchet.
Aceștia au informat procurorii că au oferit diverse cadouri unor funcționari Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a grăbi restituirea sumelor datorate de stat băncii în contul plății concediilor medicale ale angajaților. Statul deconta frecvent cu întârziere către angajatori sumele pe care aceștia le plătiser[ angajaților proprii pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Potrivit legii, plata concediilor medicale se suportă din bugetul FNUASS, însă angajatorii sunt cei care trebuie să plătească sumele angajaților, urmând să depună apoi cereri de recuperare la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Termenele sunt frecvent încălcate de către stat, iar companiile au numeroase procese în instanță pentru obligarea la plată a Casei.
La momentul respectiv, BRD a explicat sesizarea înaintată parchetului astfel: "BRD aplică o politică de toleranță zero la încălcarea regulilor de etică, implementând în acest sens proceduri de lucru stricte și controale. Totodată, ne asigurăm că procedurile interne sunt aplicate cu rigoare și raportăm eventualele neconformități autorităților, așa cum a fost cazul în această situație.
În timpul derulării uneia dintre aceste proceduri, echipele noastre au identificat o posibilă situație, pe care au sesizat-o autorităților, pentru a fi investigată, dacă va fi considerat necesar. BRD este pregatită să coopereze cu autoritățile competente.
Posibila neconformitate provine dintr-o zonă administrativă a organizației, Departamentul Resurse Umane, în care nu există contact cu clienții și în care nu se desfășoară activități bancare, așadar această acțiune nu afectează în niciun fel clienții băncii.
Investigația internă în acest caz nu este finalizată și dorim să subliniem că BRD respectă cele mai înalte standarde în materie de etică, precum și prezumția de nevinovăție, până la finalizarea investigației".
