Comisia Europeană a publicat astăzi pachetul lunar de decizii privind neîndeplinirea obligațiilor ce revin statelor UE, România fiind somată să pună în aplicare măsuri în trei sectoare de activitate, respectiv telecomunicații, mediu și mobilitate și transporturi.
În domeniul telecomunicațiilor, Comisia cere României și altor șase state, și anume Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, Slovenia și Spania, să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE și să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de dreptul UE.
Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații, în temeiul Directivei 21 din 2002, însă România și celelalte șase țări nu au mai transmis Comisiei notificări în privința acestor analize de mai bine de cinci ani.
CITEȘTE ȘI Bruxelles-ul începe atacul: cere Amazon taxe suplimentare de 250 milioane euro și trimite Irlanda în instanță pentru că nu a recuperat ajutoare de 13 miliarde euro de la AppleCele 7 state membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde scrisorilor de întârziere trimise de Bruxelles.
În ceea ce privește măsurile de mediu, România și Croația au primit avize motivate, prin care Comisia le cere să finalizeze transpunerea normelor UE privind pungile subțiri de transport din plastic.
În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic subțiri, conform dispozițiilor Directivei privind pungile de plastic. Directiva impune statelor membre obligația de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile de transport din plastic subțiri și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere, pentru a se asigura că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an până la sfârșitul anului 2019, numărul urmând să fie redus la 40 de pungi per capita până în decembrie 2025.
În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni de la primirea avizelor motivate, Comisia poate trimite România și Croația în fața Curții de Justiție a UE.
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană cere liderilor europeni primirea României și Bulgariei în SchengenTot în domeniul protecției mediului, România a mai primit un aviz motivat, de data aceasta pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului, precum și o scrisoare de punere în întârziere cu privire la adoptarea de hărți acustice și planuri de acțiune referitoare la poluarea fonică.
Zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică. Directiva UE privind zgomotul obligă statele membre să adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari. Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul, arată Comisia.
În sectorul mobilității și transporturilor, România și alte 8 state, printre care Bulgaria, Franța și Polonia, au primit avize motivate pentru că nu au transpus integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, norme necesare în vederea reducerii dependenței de petrol în domeniul transporturilor și atenuării impactului asupra mediului.