Majorarea contribuțiilor pentru angajați ar urma să fie neutralizată de creșterea salariului brut, sub amenințarea amenzii și a acțiunii penale, conform proiectului de Cod fiscal. Prin efectul celor două măsuri combinate, cheltuiala totală cu un salariat nu ar crește, iar salariul în mână ar trebui să rămână neschimbat. Însă persoanele cu activități independente vor resimți o povară a taxării aproape dublă.
Proiectul de Cod fiscal mută contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS) în sarcina angajatului care va datora 21,7%, respectiv 8,9%. În prezent, cele două sunt împărțite la angajat 10,5% - CAS și 5,5% -CASS și la angajator 15,8% - CAS și 5,2% - CASS. Per total, rata ambelor contribuții pentru un salariu scade de la 26,3% - CAS la 21,7% și de la 10,7% - CASS la 8,9%. Concomitent cu acest transfer, Finanțele impun majorarea salariului brut cu amenințarea amenzii și a dosarului penal dacă sumele reținute nu sunt vărsate la buget.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cresc contribuțiile de asigurări ale angajaților. PFA vor fi puternic afectate De ce obligă Finanțele firmele să crească salariul brut?
Practic, intenția Finanțelor este de transforma, odată cu contribuțiile, salariul complet (cel care include și contribuțiile care îi revin acum angajatorului) în salariu brut. De exemplu, la salariul minim brut actual de 1.250 lei, netul este 925 lei, iar salariul complet (care cuprinde CAS, CASS etc datorate de angajator) este de 1.538 lei. Povara fiscală se împarte acum, între angajat (325 lei) și angajator (288 lei).
Prin prevederea care impune majorarea salariului brut, costul însemnând salariul complet nu se modifică, ci devine brut, astfel încât și salariul net își păstrează valoarea.
Consultantul fiscal Cornel Grama dă două exemple de calcul al majorării contribuțiilor individuale și a obligației de a majora salariul brut.
Primul exemplu se referă la salariul minim:
În prezent, la salariul minim de 1250 lei, angajatul are un salariu net de 925 lei.
Contribuțiile totale (angajator + angajat ) sunt de (325 + 285) adică 610 lei.
Cheltuaiala înregistrată de firmă în evidența contabilă cu salariile este de 1.535 lei.
După aplicarea OUG pentru ca angajatul să rămână cu același salariu în mână (adică 925 lei ) guvernul impune ca fiecare angajator să mărească artificial salariul brut al angajatului :
Astfel, la același salariu net de 925 lei – salariul brut va fi de 1504 lei.
Contribuțiile totale ( angajator + angajat ) sunt de ( 32 + 579 ) adică 610 lei.
Cheltuaiala înregistrată de firmă în evidența contabilă cu salariile este de 1536 lei.
În exemplul al doilea, salariul net este de 2.000 lei.
În prezent, angajatul are un salariu brut de 2.841 lei.
Contribuțiile totale (angajator + angajat ) sunt de (841 +647) adică 1.488 lei .
Cheltuaiala înregistrată de firmă în evidența contabilă cu salariile este de 3488 lei.
După aplicarea OUG pentru că angajatul să rămână cu același salariu în mână (adică 2.000 lei) guvernul impune că fiecare angajator să mărească artificial salariul brut al angajatului:
Astfel la același salariu net de 2000 lei – salariul brut va fi de 3.430 lei
Contribuțiile totale (angajator + angajat) sunt de (71 + 1.430) adică 1.501 lei
Cheltuaiala înregistrată de firmă în evidența contabilă cu salariile este de 3.501 lei.
“Efectul fiscal va fi nesemnificativ. La salarii mai mari se observă o ușoară creștere a contributilor dar și o mărire a cheltuielii înregistrate cu salariile în evidența contabilă ceea ce va conduce la scăderea impozitului pe profit de achitat. Efectul psihologic va fi maxim! Prin trecerea sarcinii fiscale la angajat (de unde tot anjajatorul o va plăti ) guvernul anticipează deja că la șah câteva mutări de efect. Astfel se știe că neplata sumelor cu reținere la sursă se încadrează foarte ușor la infracțiune, iar dacă ținem cont și de anunțata intenție a ANAF de a “santaja” contribuabilul prin renunțarea la plângeri penale în schimbul plătii tuturor sumelor datorate la bugetului de stat, ne dăm seama foarte ușor de intenția celor ce au inițiat această ordonanța de urgență. Majorarea salariilor brute în scopul menținerii salariului net va trebui să fie făcută de orice angajator fie acesta de stat sau privat sub sancțiunea unei amenzi egale cu dublul diferențelor constatate la un control fiscal. Prin aceasta, statul intervine asupra deciziei de modificare a salariilor angajatiilor de către un angajator privat printr-o măsură neconstituțională, fiind o premieră până acum”, sunt concluziile consultantului fiscal Cornel Grama.
